Proteste în Capitală şi mai multe oraşe din ţară faţă de legile justiţiei. Curtea de Apel Bucureşti se delimitează de acţiune

UPDATE Curtea de Apel Bucureşti a anunţat luni seară că se delimitează de acţiunile de protest organizate în faţa acestei instanţe de câteva sute de magistraţi.

„Curtea de Apel Bucureşti se delimitează de acţiunile de protest desfăşurate în data de 18 decembrie 2017, lângă sediul acestei instituţii, la iniţiativa individuală a unor judecători. Totodată, Curtea de Apel Bucureşti subliniază necesitatea respectării prevederilor legale care reglementează statutul magistratului, a separaţiei puterilor în stat şi folosirea doar a pârghiilor pe care legea şi regulamentele le găsesc adecvate pentru exprimarea opiniilor”, se arată într-un comunicat al Curţii de Apel Bucureşti.

UPDATE Protestul de la Curtea de Apel Bucureşti organizat de magistraţi s-a încheiat.

Alte articole

Proiect de lege legat de pensii, cine le-ar putea pierde definitiv: „Gestul de care societatea are nevoie pentru a avea încredere în statul român”

Nou val de pensionări ale „specialilor” după ce legea care ar fi trebuit să taie pensiile speciale a ajuns, de fapt, un plan pentru viitorul îndepărtat

Protestul de la Palatul de Justiţie organizat luni după-amiază de judecători şi procurori de la mai multe instanţe şi parchete din ţară s-a încheiat.

Manifestarea, desfăşurată în linişte, a durat circa o oră şi a reunit în jur de 700 de magistraţi, care au stat numai pe treptele Palatului de Justiţie.

Protestatarii au purtat în mâini foi cu prevederi din Legile Justiţiei, dar şi cu jurământul de magistrat. Unii au aprins lanternele telefoanelor mobile.

Proteste ale magistraţilor şi la Iaşi şi Timişoara: Ce facem, dăm liber la infracţiuni?

Aproximativ 50 de magistraţi au ieşit luni seară pe scările din faţa Palatului de Justiţie din Iaşi pentru a-şi manifesta dezacordul faţă de modificările legilor justiţiei şi ale Codurilor penal şi de procedură penală. Proteste ale magistraţilor au avut loc şi la Timişoara.

UPDATE Peste 250 de magistraţi protestează luni seară în faţa Curţii de Apel Bucureşti împotriva modificării legilor justiţiei. Potrivit România TV, ei provin de la toate instanţele din Bucureşti.

Magisztraţii prpotestează în tăcere pe treptele Curţii de Apel Bucureşti. Ei ţin coli A4 cu mesajul: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Judecatorii din Teleorman se alatura protestului magistratilor

_______ 

Aproximativ 50 de magistraţi de la instanţele din Constanţa, dar şi procurori au protestat, luni, în linişte, în faţa Judecătoriei Constanţa, faţă de modificările aduse legilor Justiţiei. „Nu îngreunează doar lupta anticorupţie, ci şi lupta împotriva întregii criminalităţi”, au spus procurorii, citaţi de Mediafax.

La protestul de luni au participat judecători de la toate instanţele constănţene, cei mai mulţi dintre ei din cadrul Judecătoriei Constanţa, dar şi procurori, atât de la parchetele de pe lângă instanţele de judecată, cât şi din cadrul DNA Constanţa.

Ei au protestat faţă de modificările aduse legilor Justiţiei şi au spus că cel mai tare îi nemulţumeşte maniera prin care au fost date aceste legi şi faptul că nu s-a ţinut cont de avizul CSM.

„În acest fel judecătorii acestei instanţe înţeleg să îşi manifeste dezacordul faţă de modul şi maniera prin care au fost adoptate în Camera Deputaţilor legi care ne privesc, legi importante. Pe repede înainte, în condiţiile în care ar fi trebuit să dezbatem. Nu s-a ţinut cont de avizul negativ dat de CSM”, a declarat judecătorul Marius Nasta, purtător de cuvânt al Judecătoriei Constanţa.

În opinia acestuia, modificările vor afecta drastic activitatea magistraţilor.

De asemenea, şi reprezentanţii procurorilor au spus că modificările aduse codurilor Penal şi de Procedură Penală „nu numai că îngreunează lupta anticorupţie, ci efectiv lupta împotriva întregii criminalităţi”.

Magistraţii au stat în faţa Judecătoriei Constanţa timp de jumătate de oră, protestul, care s-a desfăşurat tacit, finalizându-se fără incidente.

Peste o sută de judecători şi procurori au protestat, luni, la Cluj-Napoca, în tăcere, primii cu robe pe mâini, faţă de modificările aduse legilor Justiţiei. Protestatarii, care s-au declarat ”muţi de uimire”, au primit flori şi au fost aplaudaţi.

Judecătorii şi procurorii s-au adunat, luni, la ora 12, în faţa Palatului de Justiţie Cluj-Napoca, primii având robe pe mâini, într-un protest care a durat 15 minute, în tăcere.

Ei au primit flori şi au fost aplaudaţi de un grup de protestatari ai societăţii civile care se opun în stradă legilor Justiţiei.

La protest au fost prezenţi judecători penalişti şi civilişti ai instanţelor Curţii de Apel Cluj, de la Gherla şi Turda, dar şi procurori de la parchete, DNA şi DIICOT, inclusiv şefii celor două instituţii, Anca Mărincean de la DNA Cluj şi Florin Mornăilă de la DIICOT Cluj.

Judecătorul Cristi Dănileţ, judecător la Tribunalul Cluj, a declarat că magistraţii din ţară au vrut să transmită prin protest că sunt sideraţi de modul în care s-au desfăşurat dezbaterile din Parlament privind legile Justiţiei şi ultimele propuneri de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Câteva zeci de persoane au ieşit în stradă şi la Bucureşti. Manifestanţii au venit cu steaguri ale României şi Uniunii Europene în faţa Palatului Parlamentului şi protestează faţă de modificările aduse legilor justiţiei. Jandarmii au montat garduri metalice la marginea trotuarului care mărgineşte Parcul Izvor, acolo unde sunt demonstranţii, pentru a-i împiedica pe aceştia să ajungă pe trotuarul din jurul Palatului Parlamentului.

„Magistrații români nu vor accepta nepăsători ca Parlamentul să dezbată legi date în favoarea infractorilor. Este o rușine ceea ce se întâmplă. Legile nu se fac pentru anumite persoane. Luni vom anunța și noi: SUNTEM CU OCHII PE VOI! Dacă trebuie să iasă și magistrații în stradă sa înțelegeți că e groasă, atunci o să facem și asta, să vuiască Europa!”, spune judecătorul Vasilică-Cristi Danileţ, de la Tribunalul Cluj, fost membru CSM.

Senatul urmează să adopte zilele acestea cele trei legi ale justiţiei, dezbătute în Comisia specială şi votate de Camera Deputaţilor. Pe lângă legile justiţiei, modificările anunţate la codurile penale au stârnit reacţii vehemente din partea unor magistraţi, inclusiv din partea procurorului general şi a şefei DNA.

Asociatia procurorilor din Romania a realizat o brosura a exemplelor practice privind efectele modificarilor Codului de procedura penala si Codului penal.

Exemplele de mai jos sunt inspirate din activitățile practice ale magistraților. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai ușor cetățenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală și Codului penal.

1. O crima are loc într-un oraş din România. Cadavrul este găsit secţionat, iar părţi din el lipsesc. Nimic nu indică autorul. Se deschide dosar penal şi se încearcă identificarea făptuitorului.

Peste o săptămână, într-un alt oraş din acelaşi judeţ are loc o crimă asemănătoare. Aceleaşi împrejurări. Aceleaşi părţi ale corpului care lipsesc. Singurele informaţii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat şi un bărbat văzut în preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta părea a schiopăta puţin.

Pentru a înainta ancheta, organele de cercetare penală ar dori să dea publicităţii anumite amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime.

Totuşi, dacă ar face asta, ar comite o infracţiune conform noilor reglementări.
În plus, dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiți, conform noilor modificări să claseze cauza, deși infracțiunile contra vieții sunt imprescriptibile.

• Forma actuală a legii care permite comunicarea publică:

Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie
(1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

• Forma modificată care interzice orice fel de comunicare:

La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4) cu următorul cuprins:
„(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale.

• Forma actuală a legii care permite continuarea cercetărilor până este identificat autorul:

Art. 153
Prescripţia răspunderii penale
(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.
(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:
a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;
b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.

• Art. 305 Începerea urmăririi penale

„(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”

• Forma modificată care obligă procurorul să dispună clasarea după un an:

La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) În toate celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penala este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei”.

2. Vlăduț se joacă în parc. Aleargă și e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanța copilului, scoate telefonul mobil din buzunar și începe să filmeze. În același timp, într-un colț al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduț muncește până seara târziu și are puțin timp la dispoziție pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat lovește o fată și o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduț se îndepărtează, astfel că își strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată și urcată cu forța într-o mașină.

Tatăl merge la poliție și le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform „micilor” modificări ale codului de procedură penală.

• Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal și a înregistrărilor făcute de cetățeni:

Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
Art. 139

„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

• Forma modificată care instituie un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal:

La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă. 

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. (martorii nu sunt părți la procesul penal).

VEZI aici mai multe exemple practice privind efectele modificarilor Codului de procedura penala si Codului penal

3. Gianni s-a ocupat întotdeauna cu traficul de droguri. A strâns o avere frumușică din viciul altor oameni. Acum vrea să treacă la nivelul următor, să își extindă teritoriul și să mai coopteze colaboratori. Procurorii au desfășurat o anchetă minuțioasă, încercând să îl stopeze și să prevină distrugerea altor vieți.

Gianni face o greșeală și este surprins având asupra sa un mic pliculeț conținând o substanță necunoscută.
Printr-o constatare tehnico-științifică, s-ar putea stabili rapid dacă este vorba de droguri interzise prin lege sau o altă substanță.

În momentul în care este clar că Gianni avea droguri asupra sa, el poate fi arestat, scos din societate și rețeaua sa destructurată.

Acum însă, noile modificări ale codului de procedură penală, nu mai permit realizarea constatărilor tehnico-științifice ci doar o expertiză. Aceasta durează mult, necesită mai multe resurse financiare și întârzie nepermis cursul anchetei.
Gianni se poate întoarce acasă pana pot stabili procurorii ce transporta sau poate pleca intr-o excursie prelungită într-o țară caldă și prietenoasă cu cei ce au aceleași ocupații ca Gianni.

• Forma actuală care permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:

Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă

e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

• Forma modificată care nu permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:

La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”

4. Ai o fetiță de câțiva anișori și ești mândru de ea, este inteligentă și frumușică. Se joacă împreună cu alți copii în fața blocului. Vine un cetățean și se masturbează în fața ei. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, cetățeanul nu va mai putea fi arestat preventiv.

5. Ai o fetiță adolescentă de 13 ani. Este sedusă de un individ de 40 de ani care profită de naivitatea ei și de lipsa de experiență și o convinge să facă sex cu el. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, acest individ nu mai poate fi arestat.

• Forma care permite în prezent arestarea preventivă:

Art. 223 Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

• Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:

La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”.

6. Ai o fată adolescentă. Aceasta devine victima unor traficanți de persoane. Aceștia o bat, o violează și o obligă să se prostitueze. Cumva reușește să scape. Face plângere la procuror și indică clar numele autorilor.

Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală. Până acum, se începea urmărirea penală față de faptă și se încerca strângerea de probe, organizarea unui flagrant sau măsuri de supraveghere tehnică pentru a se strânge probe sau pentru a se identifica alți martori.

Conform noilor modificări, procurorul trebuie să aducă imediat la cunoștința autorilor calitatea de suspecți. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Astfel, aceștia pot participa la orice act de urmărire penală, pot consulta dosarul, pot afla numele martorilor sau că li se urmăresc convorbirile telefonice.

Cine ar mai formula plângeri în aceste condiții?

• Forma actuală care permite efectuarea unei anchete eficiente:

Art. 305 Începerea urmăririi penale

„(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”
Art. 307 Aducerea la cunoștință a calității de suspect
Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Forma modificată care blochează urmărirea penală:

La articolul 305, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege şi se constata că nu exista vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1) şi sunt indicate numele persoanelor ce se presupune că ar fi săvârşit infracţiunea ce face obiectul sesizării, organul de urmărire penala dispune obligatoriu începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi făptuitori. Toate probele administrate în această perioadă, fără respectarea acestor condiții sunt nule absolut și nu pot fi utilizate împotriva persoanei a cărei identitate era indicată la data administrării lor.”

Art. 307 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 307 – Aducerea la cunoștință a calității de suspect

(1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect.
(2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei”.

Câteva mii de oameni s-au adunat, duminică seara, în mai multe judeţe ale ţării, pentru a protesta împotriva schimbării legilor Justiţiei. Manifestanţii au venit cu steaguri, pancarte, dar şi cu vuvuzele, tigăi şi tobe.

În Sibiu s-au adunat circa 2.500 de persoane, protestul fiind în desfăşurare la această oră. La Timişoara sunt peste 500 de protestatari, la Cluj s-au strâns aproximativ 700 de manifestanţi, în timp ce la Braşov sunt peste 1.000 de demonstranţi.

Oamenii au pancarte pe care se poate citi ”Justiţie, nu corupţie!”, ”Nu vrem să fim o naţie de hoţi!”, ”România, trezeşte-te!”, ”Jos, jos, jos Guvernul mincinos!”, ”Legea-i lege pentru toţi/ Nu-i făcută pentru hoţi!” şi scandează ”Hoţii!” şi ”PSD, ciuma roşie!”.

Fostul premier Dacian Cioloş a postat, duminică, un mesaj video pe Facebook, în ccare îi îndeamnă pe români să-şi facă auzită vocea, dacă nu vor să le fie teamă să meargă noaptea pe stradă şi dacă vor un stat care să îi protejeze.

Cioloş, mesaj către români: Dacă nu vreţi să vă fie teamă să mergeţi noaptea pe stradă, faceţi-vă vocea auzită VIDEO

Câteva sute de persoane au participat la un flashmob în Piaţa Victoriei din Capitală, oamenii acoperindu-şi ochii şi gura cu banderole negre. Oamenii s-au legat la ochi şi la gură cu banderole negre şi au stat astfel pentru câteva zeci de minute în Piaţa Victoriei, într-un flashmob denumit ”România condamnată la tăcere”.