MARIA GAETANA AGNESI (n. 16 mai 1718, Milano – d. 9 ianuarie 1799 Milano) a fost o femeie-matematician, lingvist și filozof italiană. I se atribuie scrierea primei cărți în care sunt tratate atât calculul diferențial cât și cel integral.
MARIA GAETANA AGNESI a luptat pentru emanciparea femeii și accesul ei laeducație.
În tinerețe, MARIA GAETANA AGNESI își manifestă aptitudinile pentru limbi străine. Dezbate cu numeroși oameni de știință probleme ca: propagarea luminii, transparențacorpurilor, studiul geometric al curbelor.
MARIA GAETANA AGNESI se călugărește (intră în ordinul Ordre des Soeurs Bleues) și își dedică întreaga viață studiului matematicii. Scrie o lucrare despre calculul diferențial și integral pe care o publică în 1748 și care ulterior este tradusă în engleză și franceză.
MARIA GAETANA AGNESI studiază curba de ecuație carteziană:
care ulterior va fi numită bucla lui Agnesi.
Fiind femeie, MARIA GAETANA AGNESI nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în schimb intră la cea italiană, care se dovedește mai liberală.
Spre sfârșitul vieții, MARIA GAETANA AGNESI se dedică operelor de caritate.
Viața MARIA GAETANA AGNESI a fost descrisă de Paolo Frisi (1799) și de Bianca Milesi-Mojon (1836).
Pe 16 mai se împlinesc 296 de la naşterea MARIEI GAETANA AGNESI, eveniment omagiat de Google printr-un doodle special.
MARIA GAETANA AGNESI s-a născut la 16 mai 1718, la Milano, fiind cel mai mare dintre cei 23 de copii ai profesorului de matematică Pietro Agnesi. A îmbrăţişat pasiunea pentru matematică a tatălui său, fiind creditată ca autoarea primei cărţi în care sunt tratate calculele diferenţial şi integral. În plus, este considerată prima femeie din lumea vestică ce a reuşit să-şi facă un nume în acest domeniu, potrivit britannica.com
MARIA GAETANA AGNESI s-a dovedit a fi un copil-minune de la o vârstă foarte fragedă. Astfel, până la vârsta de cinci ani, putea vorbi în franceză, iar când a atins vârsta de 11 ani, ştia şi greaca, ebraica, spaniola, germana şi latina.
A încercat să se înscrie în cadrul Academiei Franceze, însă, fiind femeie, nu a fost acceptată. În schimb, a fost primită în cadrul Academiei Italiene, unde regulile nu erau atât de stricte. De altfel, MARIA GAETANA AGNESI a luptat de-a lungul vieţii pentru emanciparea femeii şi accesul ei la educaţie.
Pasiunea MARIEI GAETANA AGNESI pentru matematică nu a pierit când aceasta s-a călugărit (a intrat în ordinul Ordre des Soeurs Bleues). Cea mai mare realizare a sa o reprezintă publicarea unei lucrări în două volume (Instituzioni analitiche ad uso della gioventù italiana), în care tratează noţiuni de algebră şi analiză matematică şi aduce în discuţie „bucla lui Agnesi”.
În italiană, noţiunea era cunoscută ca versiera, derivat din termenul latin „vertere”, care înseamnă „a întoarce”. În acelaşi timp, termenul era utilizat şi ca prescurtare pentru avversiera, tradus ca „soţia diavolului”. Potrivit agnesscott.ed, când lucrarea MARIEI GAETANA AGNESI a fost tradusă din italiană în engleză, autorul a confundat cuvântul versiera cu vrăjitoare, astfel că noţiunea „bucla lui Agnesi” a fost tradusă ca „vrăjitoarea lui Agnesi”.
Impresionat de capacităţile sale, Papa Benedict al XIV-lea o numeşte pe MARIA GAETANA AGNESI profesoară de matematică la Universitatea din Bologna, în anul 1750.
După moartea tatălui ei, în 1752, MARIA GAETANA AGNESI începe să-şi dedice viaţa religiei, operelor de caritate şi a îngrijirii celor bonavi, în special a femeilor. A murit în anul 1799, la Milano, la vârsta de 80 de ani.