Interdicţia fusese impusă vara trecută, tot de instanţele de judecată, odată cu înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu controlul judiciar, şi era justificată prin gravitatea şi numărul mare de infracţiuni comise de cei doi, dovediţi cu nu mai puţin de 235 de şpăgi încasate în 26 zile de muncă, prin care au fost părtaşi la „destabilizarea întregului mecanism de acordare a pensiilor”, după cum susţineau procurorii, scrie ebihoreanul.ro.
Dispoziţiile au fost menţinute pe tot parcursul anchetei, până săptămâna trecută, când Ovidiu Pleşa şi Monica Ignat au fost trimişi în judecată. Pe 30 ianuarie, însă, la primul termen al procesului, judecătorul Ioan Gal a decis că suspecţii de şpagă trebuie să fie lăsaţi să muncească. Motivul? Prin instituirea interdicţiei, ei au fost lipsiţi „de mijloacele de subzistenţă pentru ei şi familii, în contextul în care nu au pregătire pentru o altă profesie ori meserie şi beneficiază în continuare, pe durata procesului, de prezumţia de nevinovăţie”.
În încheierea judecătorească, Gal susţine că teoria procurorilor, cum că instituirea interdicţiei „vizează împiedicarea inculpaţilor de a comite o nouă infracţiune”, nu se mai susţine „datorită măsurilor administrative luate de conducerea instituţiei la care au lucrat”, iar pe de altă parte pentru că Pleşa şi Ignat ar fi spus că nu mai au intenţia de a se întoarce la vechiul loc de muncă.
Doctorul Ovidiu Pleşa şi asistenta sa, Monica Ignat, doi din cei zece angajaţi ai Serviciului de Expertiză Medicală al Casei de Pensii Bihor prinşi anul trecut că luau mită ca să avizeze dosarele pentru pensionarea de boală, au fost trimişi în judecată săptămâna trecută de procurorii DNA Oradea. Procurorii l-au inculpat pe Pleşa pentru luare de mită în formă continuată, acuzându-l că a luat 235 de şpăgi în decurs de 26 zile de muncă, în vreme ce asistenta Monica Ignat este acuzată că a fost complice în 163 de cazuri, dar şi că a luat mită pe cont propriu de la 8 pacienţi, pentru diverse servicii.