Metoda prin care directorii companiilor de stat s-au asigurat că nu pot fi dați afară. Tanczos Barna: ”Procedură legală există, dar este foarte complicat”

Declarațiile vicepremierului vin pe fondul dezbaterilor din coaliția de guvernare privind restructurarea aparatului bugetar și eficientizarea instituțiilor-cheie, precum ANAF. Tanczos Barna subliniază că, deși există voință politică pentru reforme, cadrul contractual și administrativ actual îngreunează uneori aplicarea rapidă a măsurilor dorite.

„Sunt în continuare, din păcate, câteva companii unde nu-și merită banii directorii, mai ales companiile din domeniul feroviar, unde sunt foarte mari pierderile”, a declarat Tanczos Barna, potrivit Mediafax. Vicepremierul a adăugat că situația este cu atât mai problematică cu cât, în paralel cu pierderile consistente, remunerațiile directorilor rămân ridicate. „Sunt în continuare, din păcate, câteva companii unde nu-și merită banii directorii, mai ales companiile din domeniul feroviar, unde sunt foarte mari pierderile, pe de o parte, iar pe partea cealaltă, sunt în continuare mari salariile directorilor”, a subliniat acesta.

Întrebat de ce acești directori își păstrează funcțiile, în condițiile în care performanța este contestată public, vicepremierul a explicat că problema ține de contractele semnate anterior.

„Pentru că au contracte care nu pot fi desfăcute. Așa au fost făcute. Procedură legală există, dacă se respectă contractul semnat, care este legea părților și dacă cineva a semnat contracte pe sume mari, fără a stabili de la bun început criterii de performanță și indicatori obiectivi de atins sau indicatorii au fost la un nivel foarte jos și se ating foarte ușor, este foarte complicat să mai reziliezi acele contracte”, a spus Tanczos Barna.

Vicepremierul a vorbit și despre provocările legate de eficientizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, un obiectiv important al Guvernului în contextul reducerii deficitului bugetar. Într-un interviu acordat RFI, Tanczos Barna a apreciat că procesul este unul dificil, dar a remarcat și unele progrese.

Citește și: Guvernul a adoptat, marți, noua „Ordonanță trenuleț”. Ce măsuri fiscale și sociale prevede documentl

„Este o provocare uriașă. Am văzut câteva rezultate pozitive, sunt sectoare care au fost abordate foarte-foarte bine, anul acesta, am început undeva în primele luni o acțiune împotriva acelor evazioniști care vând online servicii sau bunuri, vorbim aici și de serviciile de transport, vorbim de acele companii de ride-sharing, vorbim de serviciile de cazare, companii și platforme de închiriere de apartamente sau de vânzare de spații în pensiuni și alte locații de cazare, vorbim de acțiunile împotriva e-commerce, adică a vânzărilor de bunuri pe platforme de internet”, a explicat vicepremierul.

Potrivit acestuia, mutarea accelerată a comerțului și serviciilor în mediul online obligă statul să își adapteze mecanismele de control și colectare.

„Deci toate acestea își vor face efectele, pentru că este un fenomen, mutarea comerțului, a vânzărilor de servicii și bunuri pe internet, crește vertiginos și acolo statul trebuie să vină cu soluții, ca să-i sprijine pe cei care lucrează corect și din HoReCa și din alte domenii”, a mai spus Tanczos Barna.

Oficialul a precizat că măsurile de combatere a evaziunii fiscale vor continua și în alte domenii sensibile.

„Mergem mai departe cu aceste măsuri pentru evaziunea fiscală în domeniul combustibililor, antrepozitele fiscale, eliminarea acelor rețele care renasc din propria cenușă de fiecare dată când sunt tăiate acele rețele, într-o lună, în jumătate de an încearcă să-și refacă rețelele. Deci toate aceste acțiuni vor aduce rezultate bune. Văd o creștere cantitativă semnificativă a încasărilor din TVA și din celelalte impozite în 2025. Este nevoie de o creștere calitativă, adică o mai bună organizare, o creștere a eficienței, o implementare mai bună a sistemelor de analiză de risc, de controale țintite pe acele segmente, pe acele persoane fizice sau juridice care într-adevăr fac evaziune fiscală”, a declarat vicepremierul.

În ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, una dintre măsurile agreate de liderii coaliției vizează diminuarea cu 10% a cheltuielilor din administrația centrală, fără afectarea salariilor de bază. Tanczos Barna a explicat care sunt variantele luate în calcul.

„Sunt mai multe variante. Există varianta reducerii sporurilor. Există varianta, cum îmi place mie să spun, închiderii ermetice a instituției, adică oprirea angajărilor, este o decizie managerială și eu am aplicat-o în Ministerul Finanțelor, cât am fost acolo (…) și am realocat personal specializat în cadrul ANAF, Vamă, Ministerul Finanțelor, unde era nevoie, fără a aduce personal de afară. Se poate face și în alte instituții. Plecările naturale, ieșirile la pensie, plecările din sistemul public pot asigura o reducere a cheltuielilor. Deci rămân plecările naturale, reducerea sporurilor sau în ultimă instanță, reducerile de scheme de personal”, a spus el.

Vicepremierul a atras atenția și asupra utilizării excesive a sporurilor în sectorul public.

„Eu cred că în foarte multe instituții există o exagerare în ceea ce privește sporurile disponibile și aplicate. Am văzut în primele luni când am fost nevoiți să reducem acele cheltuieli, imediat, unele instituții au căutat o cale de ieșire, o portiță, prin care dacă s-a eliminat un spor, au venit și au aplicat alte două sporuri (…). Multe dintre sporuri spun: spor de până la x%, până la y%. Nu trebuie tot timpul să meargă cineva la maxim și atunci, acele reduceri, da, afectează venitul angajatului, dar realizează și o reducere de cheltuială”, a concluzionat Tanczos Barna.

Citește și: Camera Deputaților și-a adoptat noul buget, cu 12% mai mare față de cel pe 2025, în plină austeritate. Sporurile și indemnizațiile cresc cu 28%, iar cheltuielile cu deplasările deputaților cresc cu 25%