Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat miercuri că varianta reducerii cheltuielilor de personal este o variantă temporară pentru 2026, care poate fi aleasă de către unităţile administrativ-teritoriale dar din 2027 va fi obligatorie reducerea numărului de posturi. El a precizat că, dacă în cursul lunii februarie ar intra în vigoare proiectul de lege, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autorităţile locale şi centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reduceri de cheltuieli de personal este 1 iunie 2026.
DOCUMENTUL austerităţii. Guvernul taie salariile, urmează concedieri masive, concursuri pe post şi indicatori de performanţă. Apare „lista ruşinii” şi se dublează alte impozite
”Noi am pus în transparenţă din nou proiectul legislativ pe care l-am avut în transparenţă anul trecut, întreg anul. Sigur, este ajustat conform discuţilor pe care l-am avut de-a lungul timpului, în coaliţie. Din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, noi suntem pregătiţi de o perioadă bună de timp pentru acest proiect legislativ. Urmează ca, în coaliţie, să se definitiveze forma finală cu care vom intra în procedură de avizare interministerială şi în guvern, dacă va exista o decizie în acest sens în coaliţie”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la Digi24.
Ministrul a ţinut să precizeze că ”impozitele locale sunt venituri ale autorităţilor locale”.”Nu se pune problema în 2026, şi cred că nici un an, pentru că este împotriva oricărui principiu de finanţe publice, ca impozitele locale, care sunt venituri locale, să fie luate la bugetul central”, a arătat Cseke Attila.
El a mai spus că ”impozitul local crescut, diminuat, la valoarea din 2026, orice valoare ar fi, nu va fi luat de către guvern”.
”Nu cunosc o asemenea discuţie să fie avut loc. Discuţie despre cotele care vor reveni autorităţilor locale, cote din TVA şi din impozitul pe venit, este o altă discuţie care va avea loc legat de legea bugetului de stat. Şi aici nu pot să vă spun detalii în plus, pentru că în principal iniţiatorul legii bugetului de stat este Ministerul de Finanţe. Nu am avut încă discuţii exploratorii, pe acest segment. Sunt două paliere diferite, din punct de vedere al veniturilor unei autorităţi locale”, a menţionat ministrul Dezvoltării.
Întrebat dacă sunt primării care nu vor primi din partea guvernului cât le revine din impozitul pe venit, dacă nu reduc cheltuielile anul acesta, ministrul a spus: ”Nu a fost o asemenea discuţie, nu pot nici să confirm, nici să infirm această declaraţie, pentru că nu a avut loc o asemenea discuţie. Noi ne concentrăm pe promovarea acestui pachet”.
”Pentru acele primării, conform proiectului din pachet, există obligativitatea guvernului să elaboreze, de exemplu, o hotărâre de guvern cu o grijă de salarizare, în cazul în care, din veniturile proprii, nu se susţin nici cheltuiele salariale ale unor primării. Şi am dat această cifră în cursul anului trecut. Sunt, pe cifrele de anul trecut, o pătrime din unităţile administrativ-teritoriale susţin din venituri proprii cheltuielile salariale. Pentru cealaltă parte de trei pătrimi, va trebui să facem, pe baza acestui pachet, dacă intră în vigoare, o grijă de salarizare nouă, astfel încât să putem să avem sustenabilitate în susţinerea acestor cheltuieli de personal”, a explicat primarul.
Premierul Ilie Bolojan confirmă planul de creştere a vârstei de pensionare pentru militari şi poliţişti: „Trebuie găsite variante cât se poate de corecte şi de cinstite pentru creşterea vârstei”
Potrivit ministrului, din 2027 nu există decât o singură variantă, reducerea numărului de posturi.
”Varianta reducerii cheltuielilor de personal este o variantă temporară pentru 2026, care poate fi aleasă de către unităţile administrativ-teritoriale, dar şi pentru cei care are această variantă alternativă, care este temporară pentru 2026, în 2027 va fi obligatorie reducerea numărului de posturi”, a mai spus ministrul Dezvoltării.
Cseke Attila a explicat că acestea sunt cele două posibilităţi dintre care pot să aleagă unităţile administrativ-teritoriale, cu menţiunea că reducerea numărului de posturi la o serie de unităţi administrativ-teritoriale nu va genera reducerea numărului de posturi ocupate, pentru că acolo unde primarii, presedinţii Consiliilor judeţene, au gestionat mai responsabil structura de personal, vom avea sute de UAT-uri unde reducerea de 30% din numărul de posturi nu va genera reducerea de posturi ocupate deloc. Se vor desfinţa doar posturi vacante, pentru că acolo s-a gestionat responsabil şi organigrama nu este plină, nu sunt ocupate toate posturile”, a afirmat ministrul.
Ministrul a subliniat că ”avem şi autorităţi locale care, gestionând eficient politica de personal, nu vor avea de suferit în sensul în care se reduc posturi ocupate”.
”La cealaltă parte, unde organigrama este complet ocupată sau aproape ocupată, sigur, reducerea de 30% care generează pe întregul sistemul administraţiei locale o reducere de 10% posturi ocupate, va determina reducerea de posturi ocupate la UAT-urile respective”, a completat ministrul.
Cseke Attila a mai afirmat că pachetul prevede foarte clar nişte termene, care sunt termene obligatorii, în ipoteza în care pachetul intră în vigoare.
Ministrul a confirmat că este vorba de 13.000 de posturi din administraţia locală care ar urma să fie desfinţate până în iunie 2026, dacă proiectul intră în vigoare.”Aceasta este estimarea făcută pe baza datelor disponibile anul trecut”, a spus Cseke Attila.
Despre ce se întâmplă dacă în acest termen Consiliul Local nu aprobă vreuna din cele două formule, ministrul a spus că ”Direcţia de Finanţe Publice Judeţene va sista alocarea de cote de la bugetul de stat”.
”Eu pot să vă spun că, pe ceea ce suntem astăzi, în 14 ianuarie, dacă acest proiect va fi promovat în cursul lunii ianuarie, în Guvern şi aprobat de către Guvern şi se merge spre asumarea în Parlament şi în cursul lunii februarie ar intra în vigoare, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autorităţile locale şi centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reducere de cheltuieli de personal, este termenul final 1 iunie 2026. Deci, până atunci, toată lumea, dacă intră în vigoare această reglementare, va trebui să ia măsurile prevăzute în pachet”, a spus ministrul Cseke Attila.
Guvernul reduce aparatul administrativ: mai puțini polițiști locali, mai puţini angajaţi în cabinetele demnitarilor
Printre cele mai importante măsuri din pachetul de măsuri al Guvernului se numără restricționarea numărului de polițiști locali și de consilieri ai demnitarilor.
Calculul numărului de polițiști locali va fi diferențiat în funcție de dimensiunea localității. În orașele mici, un polițist local va putea fi angajat la fiecare 1.200 de locuitori, doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare. În București și în alte județe, raportul va fi de un polițist la 6.500 de locuitori. Această măsură ar putea duce la scăderea numărului de polițiști locali în anumite localități.
Posturi de polițist local în comune
- 16 posturi la 1.500 locuitori
- 22 posturi la 3.000 locuitori
- 30 de posturi la 5.000 locuitori
- 60 posturi la 20.000 locuitori
- 110 posturi la 50.000 locuitori
Numărul consilierilor din cabinetele miniștrilor, primarilor sau președinților de consilii județene va fi limitat strict. În prefecturi și la nivelul primăriilor, aceste modificări ar putea determina reducerea considerabilă a personalului.
Mai puține posturi la cabinetele demnitarilor
- 5 posturi la Cabinetul premierului
- 5 posturi la Cabinetul vicepremierului cu portofoliu
- 3 posturi la Cabinetul vicepremierului fără portofoliu
- 3 posturi la Cabinetul ministrului
Pachetul introduce și sancțiuni pentru primăriile care nu respectă regulile de reducere a cheltuielilor: dacă nu reduc bugetul cu 10% sau nu fac economii, vor fi obligate să recurgă la disponibilizări. La nivel național, aproximativ 13.000 de posturi ar putea fi desființate. În plus, primăriile care nu se conformează riscă să nu mai primească bani din impozitul pe venit, iar Guvernul va putea să stabilească salariile în locul acestora.
Alte economii din administrația centrală
Pachetul de reforme prevede și economii din:
- plafonarea salariului președintelui ANRSC, economie estimată la 190.812 lei/an
- limitarea salariilor în subordonatele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) prin grile de salarizare
- reducerea numărului de membri ai consiliului de administrație pentru ANCPI și ANL ar aduce o economie estimată la 410.444 lei/an.
Totodată, costurile administrative vor fi diminuate prin preluarea cheltuielilor centrelor militare de la bugetul local la bugetul Ministerului Apărării Naționale, ceea ce va reduce presiunea pe bugetele locale.
Eficientizarea administrației publice
Proiectul de lege urmărește și:
- simplificarea proceselor de descentralizare
- reguli mai flexibile privind transferul bunurilor statului
- rotația obligatorie a funcțiilor publice sensibile
- evaluări multianuale bazate pe competențe. Funcționarii publici vor putea lucra cu timp parțial în două instituții diferite, ceea ce ar putea crește eficiența și mobilitatea în sistemul public.