Ministrul Muncii: Îngheţarea salariilor bugetarilor reprezintă scenariul cel mai pesimist trimis CE. Nu va fi pus în practică

„Ultima discuţie pe care am avut-o azi cu domnul ministru Teodorovici (ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici n.r) şi cu doamna premier (Viorica Dăncilă n.r), de la 1 ianuarie 2019 intră în vigoare acel 1/4 din diferenţa salarială unde suntem acum şi unde vom fi în 2022, deci 25% din această diferenţă. De la 1 ianuarie intră în vigoare acel salariu minim garantat în plată pe ţară diferenţiat pe nivel de studii. Astea sunt discuţiile de azi şi le veţi vedea când le vom aplica”, a spus Budăi.

Întrebat despre documentul trimis Comisiei Europene care prevede o îngheţare a salariilor din 2019, ministrul Muncii a explicat că ţările membre trebuie să trimită Comisiei Europene prognoze privind bugetul pe anul viitor, de la cea mai pesimistă la cea mai optimistă.

„Comisia Europeană solicită tuturor ţărilor membre mai multe prognoze despre cum văd bugetul pe anul viitor, referitor nu numai la încadrarea în deficit, ci şi la venituri şi cheltuieli, şi măsuri pentru ocupare. Sunt diferite scenarii pe care noi trebuie ca şi Guvern să le trimitem la Comisia Europeană. Scenariile pleacă de la cel mai pesimist până la cel mai optimist. Atunci când vorbiţi despre îngheţare, era o discuţie atunci când ne-am fi dorit ca acel 2022 unde noi am spus că aplicăm legea salarizării să-l coborâm la 2020. Aveam nevoie pentru acest scenariu ca în 2019 să se meargă liniar cu salariile apoi din 2020 să ajungem direct la 2022. Acesta era scenariul nostru cel mai pesimist. După care au mers şi celelalte scenarii. Acest scenariu nu va fi pus în practică(..) aşa sunt solicitate acele variante, de la pesimiste la optimiste şi sunt 2,3,4,5 variante. Varianta azi pe masa de lucru a ministrului Finanţelor şi pe masa de lucru a premierului este aplicarea a 1/4 de la 1 ianuarie şi a creşterii salariului mediu cum am promis”, a subliniat ministrul Muncii.

Comisia Europeană a publicat pe 21 noiembrie scrisoarea trimisă la data de 17 octombrie de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, conţinând acţiunile care vor fi realizate de România ca răspuns la recomandarea Consiliului din 18 iunie 2018.

Alte articole

Ilie Bolojan le-a dat mână liberă miniștrilor liberali în privința concedierilor de la stat: „Nu mă contactați, nu mă întrebați nimic. Există o direcție cât se poate de clară”

O nouă categorie de bugetari va fi concediată. Pe ce criterii se fac restructurările

Pentru a asigura un deficit pe cash de 2,58% din PIB în 2019 şi a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), prin reducerea deficitului structural de la 3,17% din PIB în 2018 la 2,71% din PIB în 2019, autorităţile de la Bucureşti au în vedere, în 2019, îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul din luna decembrie 2018 şi îngheţarea valorii voucherelor de vacanţă pentru bugetari la nivelul din acest an.

De asemenea, numărul de angajaţi din sectorul public va fi menţinut la nivelul din 2018 în timp ce cheltuielile cu investiţiile vor fi păstrate la un nivel estimat la 4% din PIB, acelaşi cu cel preconizat pentru 2018.

Pe partea de venituri principalele măsuri preconizate sunt distribuirea a cel puţin 90% din profiturile nete realizate de companiile de state către bugetul statului sau bugetele locale sub formă de dividende, vânzarea de licenţe 5G, care ar urma să aibă loc în cursul lui 2019, cu un impact estimat de 1,3 miliarde lei, menţinerea OG 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.

De asemenea, sunt menţionate următoarele măsuri care vor avea un impact pozitiv asupra îmbunătăţirii gradului de colectare a veniturilor, în special a TVA şi a accizelor: introducerea caselor de marcat electronice, adoptarea ordonanţei de urgenţă nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a reduce evaziunea fiscală şi a detecta bunurile de contrabandă prin introducerea unor echipamente de scanare la toate punctele de trecere a frontierei.