Moş Crăciun a venit mai devreme! Comisia Europeană suspendă temporar procedura privind deficitul excesiv în cazul României

În vara anului viitor, Comisia Europeană va reanaliza situaţia, având la dispoziţie datele pentru 2025.
Viorel Dobran
25 nov. 2025, 17:07
Moş Crăciun a venit mai devreme! Comisia Europeană suspendă temporar procedura privind deficitul excesiv în cazul României
România a plătit o sumă uriașă pe dobânzi în primele șapte luni ale lui 2025. Ilie Bolojan: „Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB”

UPDATE. Premierul Ilie Bolojan a reacţionat după anunţul făcut de Comisia Europeană: „Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis marți că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situația din România s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune, deocamdată, suspendarea fondurilor europene, ceea ce confirmă că măsurile luate de Guvern în ultimele luni au fost corecte și au început să dea rezultate”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

Comisia Europeană a adoptat marţi pachetul de toamnă al semestrului european şi a anunţat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, respectiv România, Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, transmite Agerpres.

Economia României, sub austeritatea lui Bolojan: PIB-ul este în scădere, inflație spre 10%, deficit tot mare

Concret, aceasta înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă (de exemplu, dacă deficitul nu este în mod durabil adus sub 3% din PIB) şi se menţin obligaţiile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.

În vara anului viitor Comisia Europeană va reanaliza situaţia, având la dispoziţie datele pentru 2025.

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, înainte de anunţul făcut de Comisia Europeană: Estimez un reviriment în 2026, cu condiţia ca măsurile luate să fie menţinute, adică să rămânem într-o zonă de prudenţă, să facem cheltuieli chibzuite şi să construim bugete corecte

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că estimează un reviriment economic în anul 2026, cu condiţia rămânerii într-o zonă de prudenţă, cu cheltuieli chibzuite şi bugete corect întocmite.

Alexandru Nazare a afirmat, într-o intervenţie online în cadrul Conferinţei ”Obiectiv EuROpa 2034: România competitivă, IMM-uri reziliente, viitor european sustenabil” organizată la Iaşi, că, dacă România va reuşi să fie mai bine evaluată de către agenţiile de rating, atunci dobânzile vor scădea, iar mediul privat va face mai uşor investiţii.

Totodată, ministrul Finanţelor a spus că, pentru prima oară în acest an, dobânzile au scăzut sub şapte la sută.

Cât priveşte bugetul de stat pentru anul viitor, ministrul Alexandru Nazare a declarat că acesta ”se va axa în principal pe absorţia cât mai bună a banilor din PNRR”.

EXCLUSIV Victor Ponta dă de pământ cu premierul: ”Nu cred că citește manuale de economie. Metodele domnului Bolojan ne vor aduce tot răul pe care l-am avut în 2011 și nu vor reduce deficitul”

”Sunt optimist în privinţa evoluţiei economiei în 2026, vorbim de fonduri europene şi PNRR, zona nerambursabilă, de peste 10 miliarde de euro la anul. Estimez un reviriment în 2026, cu condiţia ca măsurile luate să fie menţinute, adică să rămânem într-o zonă de prudenţă, să facem cheltuieli chibzuite şi să construim bugete corecte. Nu este un test al Guvernului, ci al României”, a afirmat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Totodată, Nazare a precizat că relansarea economică va fi bazată pe investiţiile private, el motivând că acestea sunt de trei ori mai mari decât investiţiile publice.

”Secretul pentru următorii trei ani constă în deblocarea acestor investiţii private şi menţinerea unei linii de prudenţă a bugetelor. Vom fi în procedura de deficit excesiv până în 2030. Va trebui să respectăm ţintele în următorii ani, pentru a putea reveni în zona de respectare a regulilor europene”, a mai spus ministrul Finanţelor.

El consideră că rezultatul măsurilor fiscale luate până acum de către Guvern se vede într-o stabilizare, dar a recunoscut că România nu trece printr-o perioadă uşoară.

”Trebuie să luăm în calcul şi pericolele pe care le-am evitat. Am trecut de o cumpănă în vară, puteam să ne pierdem calificativul de investiţii. Efectele ar fi fost mult accentuate în raport cu situaţia pe care o parcurgem acum”, a adăugat el.

La conferinţa de la Iaşi, organizată, marţi, de Federaţia pentru Inovare şi Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), Organizaţia Femeilor Antreprenor (OFA) şi BCR, au participat peste 300 de antreprenori din zona Moldovei.

Dragoş Pîslaru, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu suspendă fondurile europene pentru România: Procedura de deficit excesiv rămâne totuşi temporar deschisă. Suntem în continuare sub monitorizare

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, explică, marţi seară, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu suspendă fondurile europene pentru România, că procedura de deficit excesiv rămâne totuşi temporar deschisă, ceea ce înseamnă că suntem în continuare sub monitorizare. ”România are obligaţia de a continua reducerea deficitului şi de a nu repeta greşelile trecutului”,m a transmis ministrul.

”Veşti bune pentru România: Comisia Europeană a confirmat astăzi că ţara noastră nu mai riscă suspendarea fondurilor europene, după ce măsurile luate au dus la progrese semnificative de consolidare fiscală. Este un semnal important de încredere din partea partenerilor noştri europeni şi o confirmare că direcţia în care mergem produce rezultatele corecte”, a scris, marţi seară, pe Facebook, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

Potrivit acestuia, procedura de deficit excesiv rămâne totuşi temporar deschisă. ”Suntem în continuare sub monitorizare, iar aşteptările sunt clare: disciplină, rigurozitate şi investiţii publice eficiente. România are obligaţia de a continua reducerea deficitului şi de a nu repeta greşelile trecutului”, a mai transmis ministrul.

Acesta a remarcat că oficialii europeni apreciază că măsurile adoptate de Guvern limitează creşterea cheltuielilor în 2025 şi o plasează în limite conforme în 2026. Proiecţiile indică o scădere treptată a deficitului bugetar, până la 6% din PIB în 2026.

”Ce înseamnă acest lucru pentru noi? Că putem continua investiţiile europene, inclusiv proiectele vitale pentru modernizarea României — de la infrastructură şi energie verde, la digitalizare, educaţie şi sprijin pentru mediul de afaceri. Aşa cum o spun de fiecare dată, fondurile europene sunt şansa noastră de dezvoltare — şi nu putem permite ca această şansă să fie pusă în pericol”, a mai transmis Pîslaru.

DailyBusiness
Propaganda comunistă prinde pe TikTok. 130 de milioane de vizualizări din doar 200 de postări
Spynews
Andreea Marin, despre cum și-a dat seama că suferă de depresie. Vedeta a făcut terapie
Fanatik.ro
Cât costă alegerile locale din 7 decembrie 2025. Suma pe care o va primi un președinte de secție, un polițist sau un informatician
Capital.ro
Doliu în fotbal. Legenda lui AC Milan a murit: Mâinile sale ca niște „clești” au făcut din Milan un protagonist al numeroaselor victorii
Playtech.ro
Cât ulei horticol se pune la 10 litri de apă. Ghid complet pentru tratamentele de iarnă la pomi
Adevarul
Trump: „Suntem foarte aproape de un acord cu Ucraina”. Mesaj optimist de la Casa Albă privind finalizarea planului de pace
wowbiz.ro
Andreea Bălan a dat vestea bombă! Este știrea momentului în showbiz. Ea și Victor Cornea sunt în culmea fericirii
Economica.net
Cât va creşte euro, ce se va întâmpla cu preţurile, în decembrie şi în 2026
kanald.ro
Momentul în care plafonul dintre parter și etajul 1 se prăbușește, în urma deflagrației de la blocul din Buftea. Ce se întâmplă cu victimele
iamsport.ro
A plecat de la PRO TV, s-a făcut pompier și a fost primul om care a intrat în ”iadul” de la Colectiv: ”Scria «Mami» pe telefon în timp ce suna”
MediaFlux
500 de lei pentru elevi. Se încarcă toate cardurile educaționale
stirilekanald.ro
Anunțul momentului pentru români!
substantial.ro
Cum facem diferența între stres, burnout și sindromul de oboseală cronică