Cu sprijinul premierului Mihai Tudose, România a obţinut susţinerea celorlalte state membre pentru preluarea acestui mandat important pentru ţara noastră, care va coincide cu preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, materializând astfel una dintre priorităţile noastre în context european”, a precizat Negrescu, potrivit documentului citat.
Începând cu 1 ianuarie 2018, România va deveni parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia şi Ungaria, care a avut acest mandat până la 1 noiembrie 2017. În cadrul Trio-ului, România va putea să contribuie la elaborarea şi pregătirea documentelor şi a reuniunilor SUERD.
„Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este o iniţiativă de succes a României la nivel european, iar noi ne dorim ca această formă de colaborare regională să cunoască o dezvoltare continuă în perioada următoare. Exercitarea Preşedinţiei SUERD presupune asumarea de către partea română de responsabilităţi, în cadrul unui proces de implicare şi coordonare pe mai multe paliere. Îndeosebi, aceasta va permite României promovarea la nivel european şi regional a temelor şi iniţiativelor de interes pentru statele din regiunea Dunării, precum şi prezidarea reuniunilor şi obţinerea consensului între statele membre”, a explicat Negrescu, potrivit MAE.
De asemenea, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele 4 macro-strategii existente la nivelul UE, co-iniţiată de România şi Austria, lansată în 2011, reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).