Nicuşor Dan, după negocierile de la Cotroceni: S-au discutat 60-80 de măsuri posibile pentru reducerea deficitului

Președintele Nicușor Dan a explicat că în tot procesul tehnic pentru reducerea deficitului s-au propus un set de 60-80 de măsuri posibile. Pe unele dintre acestea există consens, dar pe unele ”mai sensibile”, experții desemnați de partide au cerut un vot politic din partea conducerilor partidelor.

Miniştrii propuşi de partidele politice vor fi supuşi unui drept de veto al preşedintelui Nicuşor Dan. Cum ar putea arăta componenţa viitorului Executiv

”Eu nu cred că batem pasul pe loc, nu știu ce s-a întâmplat ieri și azi. Dar tot ce s-a discutat până acum, în peste 50 de ore de discuții, sunt măsuri importante. Tot ce s-a întâmplat până acum a fost să se găsească un set de 60-80 de măsuri posibile, pentru a avea un tablou complet.

De principiu, pe câteva măsuri a fost un acord al reprezentanților tehnici ai partidelor. Pe unele dintre ele, care sunt extrem de sensibile aceștia au spus că au nevoie de un vot politic. Sunt discuții care avansează. ”, a spus Nicuşor Dan.

Alte articole

Tensiuni în coaliție! PSD a depus amendamente la pachetul măsurilor de austeritate. Argument – ”respectarea programului de guvernare, astfel cum a fost negociat”

Salariul unei directoare de spital dintr-un oraș cu mai puțin de 35.000 de locuitori, mai mare decât al președintelui Nicușor Dan. Cum s-a ajuns în această situație

Taxarea plăților cu cardul, refuzată de toate taberele politice: „Nu poți să taxezi simpla mișcare de bani”

Taxarea plăților cu cardul, vehiculată ca posibilă măsură fiscală pentru acoperirea deficitului bugetar, este respinsă de parlamentari din toate partidele. Reprezentanți ai USR, PSD, AUR sau Partida Romilor denunță ideea ca fiind injustă, periculoasă pentru economie și profund inechitabilă față de cetățenii cu venituri mici.

Deputatul USR Ionuț Moșteanu critică scenariul, menționând că „nu poți să taxezi simpla mișcare de bani dintr-o parte în alta”.

Asta ar genera niște efecte inflacționiste teribile, ar muta o parte din economie către negru. De aceeași părere este și Elisabeta Lipă, deputat PSD, care atrage atenția asupra efectului discriminatoriu în funcție de valoarea tranzacțiilor.„Depinde de tranzacțiile bancare. Că dacă un om de rând face o tranzacție de 100 de lei, nu sunt de acord cu o asemenea povară. Când tranzacțiile sunt mari, atunci, da, pot să fiu de acord”, a argumentat deputatul PSD.

Nicolae Păun, deputat din partea Partidei Romilor, critică lipsa unei gândiri diferențiate în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor.„Dacă faci plată de 10 mii de lei, un leu nu se cunoaște. Dar dacă faci plată cu cardul de 5 lei, un leu se cunoaște! Aici este problema! Că n-au știut să facă diferențierea”, a declarat Nicolae Păun.

De la ce sumă încolo mă taxezi? Că nu merge să mă taxezi și dacă cumpăr o pâine! Dacă cumpăr o pâine cu cardul și pâinea costă un leu sau doi lei, mai îmi iei un leu? Nici din partea AUR nu vin semnale de susținere pentru o astfel de măsură. Mihail Neamțu cere, în schimb, o reformă profundă în administrația publică.

„Trebuie să facem reformă teritorială administrativă a statului român! Avem prea multe comune, prea multe situații în care oameni care sunt bine plătiți nu performează și nu prestează pentru cetățean”, a menționat deputatul AUR.

Citește și: Economiștii critică propunerea taxei pe tranzacții bancare: „Dacă vrem să fugă toți banii din țară sau faliment, e o măsură bună”

Dorin Popa, recent plecat din Partidul Oamenilor Tineri, consideră că statul ar trebui să își concentreze atenția pe combaterea evaziunii, nu pe taxarea cetățenilor corecți.

„În zona construcțiilor sunt oameni care încasează bani fără să plătească nimic la stat. Nu-i controlează nimeni. Cred că ANAF-ul ar trebui să se implice în controlul amănunțit al acestor oameni care fug de plata impozitelor pe ceea ce încasează”, a declarat el.

La finalul discuțiilor despre posibilele taxe noi, deputatul Nicolae Păun oferă o imagine sugestivă despre percepția cetățeanului asupra guvernării:

„Omul așa cântărește el: el se duce la piață și dacă vine în sacoșă cu ceva, înseamnă că guvernarea e bună. Dacă nu vine cu nimic în sacoșă, înseamnă că guvernarea nu e bună”, a mai spus Păun.

Care sunt alte măsuri discutate: 

Blocaj pe introducerea CASS
Liderii partidelor nu au reușit să se pună de acord pe o serie de măsuri la negocierile pe noul pachet de măsuri fiscale. Prima dintre ele este cea legată de impunerea CASS de 100 lei pentru toți cei care nu contribuie azi la sistemul de sănătate, excluzând copiii și alte câteva categorii puțin numeroase.

S-a discutat impozitarea CASS cu 10% peste pragul de 4.500 lei. Inițial era 2.500 și a mai fost vehiculat și pragul de 3.000 lei.

Propunerea partidelor de dreapta este ca la pensii mai mici de 3.000 lei să se impună CAS de 100 lei, iar la pensiile peste acest plafon, CASS 10%.

Diferență majoră de abordare în ceea ce privește TVA
Diferență majoră de abordare este și la creșterea TVA. PSD a arătat impactul major asupra puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii, subliniind că povara ajustării fiscale trebuie așezată mai ales pe cei cu venituri mari.

Mai mult, creșterea TVA are un impact devastator în inflație și în reducerea ratei de creștere economică. S-a găsit, totuși, un numitor comun: TVA de 19% la jocuri de noroc. Aici, toți au fost de acord.

Ce se întâmplă cu taxele
Un alt punct de divergență majoră este la modul cum se așează povara taxelor. Partidele de dreapta doresc creșterea impozitului pe profit, pe dividende și generalizarea impozitului minim pe cifra de afaceri la toți contribuabilii care au azi impozit pe profit.

PSD, însă, nu susține alte creșteri majore de taxe pentru cei corecți, vizând prioritar reducerea evaziunii fiscale imense și creșterea conformării. Argumentul principal este acela că a pune taxe mai mari tot pe cei care le plătesc la timp și asupra IMM-urilor vulnerabile înseamnă falimente în lanț și pierderi consistente de locuri de muncă.

PSD propune impozit progresiv
Poate cel mai dur subiect este cel legat de menținerea cotei unice de impozitare și introducerea progresivității prin taxa de solidaritate (de la 1 iulie 2025) și impozitul progresiv (+10%) (de la 1 iulie 2026) pe diferența ce depășește 2000 euro net (17.300 lei brut lunar).

PNL și USR susțin, în continuare, avantajele cotei unice, în timp ce PSD transmite că problemele structurale ale României sunt generate de veniturile extrem de mici în PIB (locul 2 în UE după Irlanda), polarizarea socială gravă și nevoia intrării în rândul majorității țărilor europene din punct de vedere fiscal (doar 4 țări mai au cotă unică în UE).

Nicuşor Dan, despre dezinformările de pe rețelele de socializare: O să discutăm în CSAT

Președintele Nicușor Dan spune că subiectul dezinformărilor de pe rețelele de socializare, va fi discutat, formal sau informal, în ședința CSAT: „În mod cert, trebuie să fim în stare să răspundem cantitativ, că degeaba răspundem după trei ore, iar oamenii și-au făcut o opinie”.

„O să avem un CSAT până la sfârșitul acestei luni și o să discutăm, formal sau informal, de această chestiune, pe care vă mărturisesc că eu nu am aprofundat-o în perioada de când am fost învestit în funcție. În mod cert, trebuie să fim în stare să răspundem cantitativ”, spune Nicușor Dan, întrebat despre reacția autorităților la dezinformăruile de pe rețelele de socializare.

Nicușor Dan, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est. Șeful statului a avut întrevederi cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski: „Trebuie să fim fermi împotriva Rusiei”

El afirmă că este nevoie de promptitudine. „Degeaba tu răspunzi peste trei ore dacă în acele trei ore informația ta a ajuns la 3-4 milioane de oameni și au ajuns deja să-i informeze. Adică ei au ajuns deja să-și facă o opinie și nu e clar că tu, venind peste trei ore, o să reușești să vii cu informația reală”, încheie Dan.