Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin va ataca NATO: „Trebuie să fim pregătiți” / „România trebuie să continue să sprijine Ucraina” / „Menţinerea trupelor la Marea Neagră este în interesul SUA”

Preşedintele Nicuşor Dan a acordat un amplu interviu CNN, în special legat de conflictul de la graniţele României care riscă să se extindă. Întrebat cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt.

„Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României.

Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului.

Alte articole

Ucraina a bombardat o nouă rafinărie din Rusia. Moscova a replicat cu rachetele hipersonice 

Rusia a instituit stare de asediu la granița cu Estonia

Nicușor Dan: „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”

Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate.

El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene.

„Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.

„Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele.

Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare.

Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități

Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei.

În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate.

În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată.

Kelemen Hunor îl laudă pe Nicușor Dan în mijlocul crizei guvernamentale: „Omul este absolut imun la presiune”

„În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan.

Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului.

„În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el.

Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev.

„Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan.

Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO.

România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților.

Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia.

„Nu suntem complet pregătiți”

Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone.

„Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele.

„Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.

Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin este pregătit să oprească războiul: „În acest moment, nu. Trebuie să continuăm sancțiunile”

Președintele Nicușor Dan consideră că Rusia nu este pregătită, în acest moment, pentru negocieri reale care să ducă la încheierea războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat CNN, șeful statului a susținut continuarea sprijinului occidental pentru Kiev și menținerea presiunii economice asupra Moscovei, apreciind că dificultățile economiei ruse ar putea determina Kremlinul, în timp, să accepte negocieri.

Întrebat direct dacă Rusia este pregătită „cu adevărat” să negocieze pentru încheierea războiului, Nicușor Dan a răspuns scurt:

„În acest moment, nu.”

Președintele a continuat spunând că statele occidentale trebuie, în opinia sa, să mențină actuala strategie de sprijin pentru Ucraina și de presiune asupra Rusiei.

Nicușor Dan, mesaj puternic de la New York: „Pacea și cooperarea dintre națiuni sunt esențiale, iar ONU are un rol major în construirea dialogului și găsirea soluțiilor pentru un viitor mai sigur”

„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să impunem sancțiuni Rusiei”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că situația economică a Rusiei poate deveni unul dintre factorii care să determine Moscova să își schimbe poziția.

„Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”, a spus președintele.

Declarațiile lui Nicușor Dan vin într-un moment în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova și Kiev.

Eforturile de mediere conduse de Washington au rămas blocate timp de mai multe luni. La începutul lunii septembrie, administrația Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a încerca relansarea procesului. Kremlinul a transmis ulterior că nu exclude reluarea discuțiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, însă până acum nu a fost obținut un progres decisiv.

La New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat pe 22 septembrie inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice.

Zelenski a afirmat după întâlnire că Ucraina este dispusă să accepte diferite formule pentru oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor energetice. În același timp, atacurile aeriene ale celor două părți au continuat, iar un acord general privind încetarea războiului rămâne departe.

Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de nivelul de 1,6% planificat inițial. Guvernul rus a majorat taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană.

Moscova intenționează să se împrumute mai mult decât estimase inițial, iar costurile de finanțare au crescut pe fondul dobânzilor ridicate. În același timp, veniturile mai mari obținute din petrol oferă Kremlinului în continuare o sursă importantă de finanțare.

Occidentul încearcă să crească presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancțiuni care vizează industria energetică și de apărare a Rusiei, precum și așa-numita „flotă din umbră” utilizată pentru exportul petrolului în pofida restricțiilor occidentale. Kremlinul susține, la rândul său, că sancțiunile suplimentare îngreunează procesul de negociere.

Nicușor Dan: România trebuie să continue să sprijine Ucraina

În interviul pentru CNN, președintele a insistat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare. „Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim”, a spus Nicușor Dan.

România a avut un rol important atât în sprijinirea refugiaților ucraineni, cât și în tranzitul mărfurilor și cerealelor din Ucraina, în special după ce atacurile rusești au redus capacitatea Kievului de a utiliza unele dintre propriile porturi.

Importanța rutelor de la Dunăre a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea frontierei române, într-un moment în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate din Marea Neagră.

Nicușor Dan a atras atenția și asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană.

Potrivit președintelui, problema nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniție și interceptoare.

„Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.

Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit și mai presantă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze pe scară mai largă inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat cu mijloacele folosite împotriva variantelor clasice.

Nicușor Dan, la CNN: Mesajul pentru SUA privind trupele de la Marea Neagră

Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat CNN, că Donald Trump „are dreptate” atunci când cere Europei să își asume o parte mai mare din costurile propriei apărări. Șeful statului susține însă că menținerea unei prezențe militare americane puternice în Europa și în special în regiunea Mării Negre este și în interesul strategic al Statelor Unite.

Întrebat despre reducerea unor efective militare americane din Europa și despre temerile că acest lucru ar putea încuraja Rusia, Nicușor Dan a vorbit despre situația trupelor americane din România.

Potrivit președintelui, în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani. El a afirmat că un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari, care opera în România, Bulgaria și Ungaria, a fost retras.

Șeful statului a spus că Bucureștiul susține o redistribuire „proporțională” a efectivelor americane în interiorul Europei.

„Având o relație militară și diplomatică bună cu Statele Unite, cred că ar fi un semnal bun să existe o redistribuire proporțională a trupelor americane în interiorul Europei”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.

Situația efectivelor americane din România a variat însă în ultimul an. Reuters relata în septembrie că aproximativ jumătate dintre cei circa 2.000 de militari americani aflați anterior în România au plecat în cadrul realinierii forțelor SUA în Europa. În același timp, în primăvara și vara lui 2026 au fost dislocate temporar câteva sute de militari americani suplimentari, inclusiv la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

„Trump are dreptate” în privința contribuției Europei

Întrebat despre neîncrederea existentă în unele state europene în legătură cu disponibilitatea Statelor Unite de a apăra Europa în cazul unui atac rusesc, Nicușor Dan a spus că problema trebuie privită și din perspectiva dezechilibrului istoric al contribuțiilor la apărarea NATO.

„Pentru o perioadă lungă, Statele Unite au apărat sau au contribuit la apărarea Europei. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și aici președintele Trump are dreptate. Trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a declarat șeful statului.

Trump a criticat în repetate rânduri statele europene pentru nivelul cheltuielilor militare și a cerut ca acestea să își asume o parte mai mare din apărarea NATO. Presiunile administrației americane s-au suprapus însă cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care a determinat numeroase state europene să își majoreze puternic bugetele militare.

Dan a subliniat că aliații europeni au răspuns unei părți dintre solicitările Washingtonului prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Președintele României a susținut însă că păstrarea militarilor americani în zona Mării Negre este și în interesul strategic al Washingtonului.

Potrivit lui Nicușor Dan, prezența trupelor SUA în apropierea Mării Negre și a zonei mediteraneene reprezintă „un beneficiu pentru Statele Unite”.

Baza Mihail Kogălniceanu continuă să joace un rol important în planificarea militară americană, iar Statele Unite investesc în infrastructura acesteia în pofida procesului mai larg de reevaluare a efectivelor din Europa.

Nicușor Dan a declarat și în interviuri acordate presei americane în ultimele zile că România dorește mai mulți militari americani pe teritoriul său și consideră prezența SUA un element esențial de descurajare pe Flancul Estic.