Nicușor Dan, mesaj pentru noul Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice: „Biserica ne poate arăta calea spre renaștere și reconstrucție”

Nicușor Dan a afirmat sâmbătă că biserica poate oferi societății calea spre renaștere și reconstrucție, prin valorile și exemplele sale vii. Mesajul președintelui vine în contextul  înscăunării la Blaj a Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, noul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

„Biserica ne poate arăta, grație valorilor și exemplelor sale vii, calea spre renaștere și reconstrucție, într-un moment în care societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de reconciliere”, a afirmat președintele Nicușor Dan.

„Transmit gânduri bune și calde salutări întregii comunități a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, în această zi încărcată de emoție în care este celebrată, la Blaj, înscăunarea noului Arhiepiscop Major. Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop îi este, astăzi, încredințat destinul Bisericii Greco-Catolice din România și, totodată, moștenirea morală pe care această Biserică a lăsat-o în istoria și conștiința poporului român”, a transmis Nicușor Dan.

Citește și: Ilie Bolojan, mesaj la 38 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov: „Rămâne un reper al rezitenței în fața nedreptății”

Alte articole

Prima semifinală LIVE Românii au talent 2026. 12 concurenți luptă pentru un loc în Marea Finală

Deficitul bugetar al României, influențat de comportamentul partidelor aflate la guvernare. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: „Nu este firesc ca, atunci când este calm, când lucrurile sunt cât de cât stabile, să înregistrezi deficite mari”

Șeful statului a subliniat că se va continua astfel, prin implicarea noului Arhiepiscop Major, onoranta tradiție a preoților și a ierarhilor Bisericii care au condus, cu jertfă și înțelepciune, comunitatea greco-catolică din țara noastră, contribuind la dezvoltarea întregii noastre națiuni, nu doar în timp de pace, ci și în perioade de grele încercări.

„De la episcopii martiri Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, până la generația care a reînviat Biserica Greco-Catolică după 1989, Preafericirea Sa Claudiu-Lucian Pop este chemat să ducă mai departe un testament al credinței și al iubirii, o Biserică deschisă dialogului, fidelă Evangheliei și slujirii semenilor”, a afirmat Nicușor Dan.

„Este o sarcină dificilă, mai ales în contextul lumii contemporane, marcată de ruptura față de tradiția și de rădăcinile noastre spirituale, de criza valorilor și a reperelor. De aceea, această misiune trebuie să continue cu noile generații de credincioși și cetățeni, care să ducă mai departe valorile cultivate de Biserică în familie și societate: libertatea, adevărul, demnitatea, curajul credinței, integritatea morală, solidaritatea și caritatea”, a adăugat președintele.

Citește și: Lista neagră a lui Ilie Bolojan. Companiile de stat ce urmează să fie lichidate: „De modul în care sunt administrate aceste companii depind veniturile țării noastre”

Nicușor Dan a punctat că fiecare prilej de recunoaștere a Bisericii greco-catolice reprezintă o reîntregire a memoriei noastre naționale.

„În școlile Blajului s-au născut educatori, teologi, oameni de cultură și elite politice care și-au dedicat toate eforturile afirmării noastre ca națiune unită, matură și demnă, fidelă vocației democratice și valorilor umaniste. Deși asupra acestei Biserici s-au abătut suferințe greu de imaginat, ea a rezistat datorită credinței și jertfei, continuând să lumineze în întunericul persecuțiilor, al interdicțiilor și al deposedărilor. Preoții au slujit în clandestinitate, ca bunicul Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, credincioșii greco-catolici au continuat să-și practice credința și să-și onoreze tradiția spirituală, aducând în societate un model al rezistenței pașnice, în numele iubirii pentru semeni”, a mai afirmat șeful statului.

Acesta a evidențiat contribuția adusă de Biserica Greco-Catolică în societatea românească după anul 1989.

„După tragicele evenimente din 1989 și redobândirea libertății, Biserica Greco-Catolică s-a afirmat ca partener de dialog valoros, în raport cu instituțiile statului și cu toate cultele religioase, reafirmând spiritul autentic al fraternității și al unității între creștini, și, mai presus de toate, puterea de a ierta. Într-un moment în care societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de reconciliere, Biserica ne poate arăta, grație valorilor și exemplelor sale vii, calea spre renaștere și reconstrucție”, a subliniat Nicușor Dan.