Nivelul de radiaţii de la Muzeul de Geologie din Piaţa Victoriei, în limita normală UPDATE

Agenţia Naţională Protecţia Mediului menţionează că determinările efectuate au acoperit toate laturile Muzeului Național de Geologie, vizând impactul asupra pietonilor şi mediului.

„În acest sens, s-au efectuat atât determinări la sol, la 1 m de sol, la zona de contact cu rocile expuse atât în faţa muzeului, cât şi în curtea interioară. Din analiza valorilor determinate de specialiştii ANPM, Laboratorul Naţional de Referinţă Radioactivitate, rezultă că acestea se încadrează în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, valori determinate orar, la nivelul întregii ţări, prin intermediul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, conform OM nr. 1978/2010.

Menţionăm faptul că specialiştii ANPM au efectuat determinări şi în afara traseului parcurs de vizitatori, în zona curţii interioare în care este amplasat beciul, valorile obţinute la gura chepengului fiind cele ale fondului natural, precum şi în zona în care sunt depozitate osemintele de mamut, unde, la distanţe cuprinse între 1÷1,5m, valorile determinate se situează în fondul natural.

Având în vedere cele prezentate anterior, rezultă că pe amplasamentul Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti, în cele 71 de puncte verificate, nu se înregistrează valori ale debitului dozei gama care să afecteze sănătatea populaţiei şi a mediului„, se precizează într-un comunicat de presă.

Controlul a fost dispus după ce site-ul tolo.ro a publicat o investigaţie din care rezultă că în Muzeul de Geologie mai multe încăperi cu fosile şi roci ar fi contaminate, zece angajaţi ai muzeului fiind grav bolnavi.

Potrivit investigaţiei jurnalistice, ar exista un raport din 2016, care ar fi păstrat secret de conducerea Muzeului de Geologie şi de către Ministerul Cercetării şi Inovării, act care ar arăta că două zone din curtea muzeului emit radiaţii de 100 ori mai mari decât cea a zonei interzise de la Cernobîl.

TOLO.RO: RADIAŢII lângă sediul Guvernului, la Muzeul de Geologie. Ce a ascuns conducerea şi ce măsuri DE URGENŢĂ au fost luate

Institutul Geologic al României: Valorile medii de radiaţii înregistrate în sălile de expoziţie ale muzeului, sub fondul natural de radiaţii

Institutul Geologic al României a precizat într-un comunicat că valorile medii de radiaţii înregistrate în sălile de expoziţie ale Muzeului Naţional de Geologie sunt sub fondul natural de radiaţii, media anuală fiind de 1,01 mSv/ an.

„Institutul Geologic al României, prin unitatea nucleară autorizată – Laboratorul de radiometrie, a efectuat măsurători bianuale ale fondului de radiaţie din sălile de expoziţie, valorile medii înregistrate fiind sub fondul natural de radiaţii (media anuală 1,01 mSv/an)”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii Institutului Geologic al României au subliniat faptul că în colecţiile Muzeului Naţional de Geologie „există o serie de minerale care conţin în mod natural uraniu şi toriu şi unele fosile care au fost expuse unui mediu radioactiv în timpul fosilizării” şi csre au „o mare valoare estetică şi pentru cercetare”, primul astfel de eşantion existând în colecţia muzeului din 1906.

IGR a precizat că astfel de eşantioane există în toate colecţiile şi muzeele din lume, multe dintre acestea având valori de fond natural de radiaţii.

Cercetătorii au subliniat că „în circuitul principal de vizitare pentru public nu există eşantioane a căror valoare de fond, măsurată în aer, să depăşească valoarea medie a fondului natural de radiaţii stabilită la scară globală (2,44 mSv/an, potrivit UNSCEAR)”.

Specialiştii mai precizează că „eşantioanele care prezintă excepţii de la valorile fondului natural de radiaţii sunt depozitate în condiţii speciale, publicul neavând acces la spaţiile de depozitare şi se manipulează de către specialiştii cu utilizarea de echipament de protecţie adecvat şi de către personalul ştiinţific autorizat”.

În comunicat este specificat faptul că „simpla deplasare la distanţe de 2m de cel mai radioactiv eşantion din colecţiile Muzeului Naţional de Geologie (neexpus) nu pune în pericol în niciun fel sănătatea oamenilor” şi că „este în curs de elaborare un proiect pentru expunerea în condiţii de siguranţă a acestor minerale şi fosile de mare valoare patrimonială”.

Conducerea IGR şi a muzeului se implică în a semnala necesitatea efectuării periodice a măsurătorilor în sălile de colecţii ale muzeului, fiind preocupaţi totodată de respectarea cu stricteţe a recomandărilor făcute de personalul unităţii nucleare autorizate.

Institutul Naţional de Sănătate Publică: Semnalările cu privire la riscurile pentru populaţia aflată în proximitatea Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti nu sunt întemeiate

Semnalările cu privire la riscurile pentru populaţie din cauza existenţei unor niveluri crescute de radioactivitate la Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti nu sunt întemeiate, anunţă, marţi, Institutul Naţional de Sănătate Publică. Precizarea vine după ce Gazeta Sporturilor a scris că un raport din 2016 arată că la Muzeul Naţional de Geologie, situat în apropierea Pieţei Victoriei, sunt radiaţii de 20 şi chiar de 100 de ori mai mari decât în zona interzisă de la Cernobîl, susţinând că documentul a fost ţinut secret şi că angajaţi ai muzeului au probleme grave de sănătate, posibil şi din cauza radiaţiilor.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) anunţă, marţi, în contextul apariţiei în presă a unor informaţii cu privire la existenţa unor niveluri crescute de radioactivitate la Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti, că semnalările cu privire la riscurile pentru populaţia aflată în proximitatea Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti nu sunt întemeiate.

Potrivit INSP, raportul la care se face referire în presă aduce informatii cu privire la două tipuri şi niveluri reglementate de expunerea la radiaţii ionizante, cea profesională, pentru lucrătorii expuşi, şi cea a populaţiei.

Astfel, Raportul se referă la condiţiile de muncă din cadrul Muzeului Naţional de Geologie, fiind vorba de expunerea profesională la radiaţii ionizante în contextul măsurilor ce trebuie luate de angajator pentru minimizarea expunerii la astfel de radiaţii, nefiind un raport de sănătate publică.

„Conform legislaţiei României şi UE, nivelurile reglementate pentru expunerea profesională sunt de 20 mSv/an, de 20 de ori mai mari decât nivelul de expunere a populaţiei (1 mSv/an). În acest sens, desfăşurarea activităţilor care presupun lucrul în medii de radioctivitate crescută, poate avea loc doar cu autorizaţie din partea CNCAN, iar lucrătorii trebuie să fie monitorizaţi dozimetric. Conform rezultatelor Laboratorului de Dozimetrie Individuală din cadrul INSP, dozele individuale încasate de personalul monitorizat (opt persoane) se află sub limita de detecţie. Ca urmare, nu se poate afirma că există o legătură cauzală între desfăşurarea activităţii din cadrul instituţiei şi patologia semnalată”, a precizat sursa citată.

În ceea ce priveşte expunerea populaţiei, raportul evidenţiază faptul că valorile de fond măsurate în aer se înscriu în limitele normale ale radioactivităţii de fond din Bucureşti.

„Mai mult, luând în considerare caracteristicile expunerii, inclusiv pentru exponatele cu radioactivitate crescută faţă de nivelul de fond, respectiv, caracterul ocazional şi timpul limitat de staţionare în perimetrul sălilor muzeului nu sunt de natură a genera riscuri pentru populaţie. În concluzie, semnalările cu privire la riscurile pentru populaţia aflată în proximitatea Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti nu sunt intemeiate”, mai spune conducerea Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Un raport din 2016 arată că la Muzeul Naţional de Geologie, situat în apropierea Pieţei Victoriei, sunt radiaţii de 20 şi chiar de 100 de ori mai mari decât în zona interzisă de la Cernobîl, scrie Gazeta Sporturilor, care afirmă că documentul a fost ţinut secret şi că angajaţi ai muzeului au probleme grave de sănătate, posibil şi din cauza radiaţiilor.

În 22 aprilie 2016, la Muzeul Naţional de Geologie de lângă Piaţa Victoriei din Bucureşti, în două zone se descoperă radiaţii între de 20 de ori şi de 100 de ori mai mari decât în zona interzisă de la Cernobîl, în 12 mai fiind redactat şi un raport în care sunt menţionate aceste date şi sunt incluse şi propunei de măsuri, scrie GSP. Raportul este făcut de Adriana Ion, fiind semnat şi de către Gavril Săbău, şeful secţiei de Interes Naţional de la Institutul Geologic al României, institut care are muzeul în subordine.

„Zona de depozitare a eşantioanelor fosile (fragmente mamut) din curtea muzeului reprezintă o zonă vulnerabilă şi susceptibilă la perturbări semnificative ale fondului natural de radiaţii, sursa fiind reprezentată de materialul fosil depozitat în condiţii de insecuritate fizică şi radiologică totală”, se arată în document.

Jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor susţin că muzeul deţine fosilele a doi mamuţi, unul fiind expus la etajul trei al clădirii, iar un altul fiind depozitat sub o prelată, în curte, fără vreo semnalizare cu privire la radioctivitate.

Acelaşi raport de de radiometrie ar mai releva că „cea de-a doua zonă identificată ca având risc radiologic semnificativ este pivniţa muzeului, localizată în curtea interioară, folosită ca depozit de minerale ce au conţinuturi semnificative de elemente radioactive”.

„Uşa permite infiltrarea apei pluviale în vestibul şi determină condiţii de umiditate atmosferică ridicată în interiorul pivniţei. În pivniţă (incintă betonată) eşantioanele radioactive sunt depozitate haotic (în lăzi de colecţie, confecţionate din lemn, dispuse în stive, nu există o evidenţă a materialelor depuse, care să indice provenienţa, mineralogia şi nici o etichetare corespunzătoare a acestora), ceea ce face imposibilă identificarea cu uşurinţă a eşantioanelor”, mai scriu autorii documentului, conform Gazetei Sporturilor.

„În cazul pivniţei, ca şi în cazul mamutului, pe lângă efectul distructiv al radiaţiilor gamma generat de expunerea externă, trebuie avute în vedere şi emanaţiile de radon, care contribuie suplimentar la iradierea personalului expus”, mai relevă documentul, consemnând şi că „în zona de depozitare ajunge la variaţii între 4.000 – 21.680 μSv/h, iar această doză însumată este efectul depozitării necorespunzătoare a materialelor amintite”.

În termeni ştiinţifici, intensitatea totală a radiaţiei gama este exprimată sub forma de echivalent de doză ambientală „sievert – μSv/h”.

În pivniţa cu minereuri, debitul radioactivităţii e de 10 ori mai mare decât în zona mamutului din curte, între „4.000 şi 21.680 μSv/h!”, în condiţiile în care la Cernobîl radiaţiile sunt de peste 200 μSv/h, precizează jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor.

Într-o discuţie cu aceştia, directoarea muzeului, Rodica Tiţă, susţine că a consultat raportul şi că nivelul radiaţiilor „este în regulă”. La insistenţele ziariştilor legate de raport şi de măsurători, replica acesteia este: „Ştiţi, eu oricum voi fi, probabil, înlocuită, să se ocupe cei care vor veni! Nu mă mai interesează acum!”.

În faţa argumentului că este vorba despre lucruri care s-au întâmplat în mandatul ei la conducerea instituţiei, replica lui Tiţă este: „De 25 de ani nu s-a schimbat nimic, cu nicio conducere”.

În urma acestei situaţii, tot mai mulţi angajaţi se îmbolnăvesc de cancer sau reclamă probleme grave de sănătate, mai arată GSP.

„Zece dintre noi au cancer, ne cad părul şi dinţii”, spune unul dintre angajaţii muzeului, care doreşte să rămână anonim, citat de Gazeta Sporturilor.

„Ştim cu toţii că oamenii, angajaţii muzeului, se îmbolnăvesc. Există şi un depozit de material radioactiv extrem de periculos, pentru că nu este protejat conform unor standarde. Dar probleme sunt şi în săli. Unele probe radioactive sunt ţinute în borcane”, susţine Costina Surdu, economist în Institutul Geologic.

De altfel, angajaţii au trimis în 1 februarie o sesizare anonimă şi ministrului Cercetării, Şerban Valeca, reclamând că raportul este ţinut secret de către directoarea muzeului Rodica Tiţă, care „nu a luat măsuri de protecţie, iar banii au fost cheltuiţi preferenţial, pe achiziţii nesemnificative”, ei invocând şi problemele de sănătate ale unora dintre colegii lor.

Oamenii de la muzeu sunt însă sceptici cu privire la demersul lor, ţinând cont de faptul că actuala şefă de cabinet a ministrului este Simona Mălureanu, care a fost în 2015 directoare a Institutului Geologic, care are în subordine muzeul.