PPE și Renew cer Comisiei Europene să rețină 770 de milioane de euro din fondurile pentru România după cazul Dominic Fritz DOCUMENT

UPDATE: Comisia Europeană a confirmat marți pentru G4Media că a primit scrisoarea comună transmisă de liderii grupurilor PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, prin care aceștia avertizau că „amendamentul Fritz” încalcă statul de drept și dreptul Uniunii Europene. Executivul comunitar precizează că va trimite un răspuns oficial în timpul util.

Iată textul integral al scrisorii:

„Stimată doamnă preşedintă,

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vă adresăm această scrisoare în legătură cu evoluţiile recente privind statul de drept în România şi având în vedere rolul esenţial al Comisiei Europene în protejarea şi asigurarea respectării valorilor fundamentale ale Uniunii în toate statele membre.

Alte articole

Dominic Fritz cere alegeri anticipate la consultările de la Cotroceni: USR nu intră la guvernare dacă din viitorul guvern fac parte miniştri PSD şi nu va vota un guvern care e paravan pentru PSD

Culmea crizei politice. USR mulțumește PSD pentru că nu a votat cabinetul Mureșan! Cum explică Fritz

În acest context, dorim să vă atragem atenţia asupra preocupărilor serioase legate de statul de drept în România şi asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă să contribuie, în mod neintenţionat, la subminarea democraţiei româneşti. Prin urmare, solicităm atenţia şi intervenţia urgentă a Comisiei.

Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează în mod direct mandatul unui anumit ales, Dominic Fritz, primarul Timişoarei, ceea ce ridică suspiciunea că legislaţia a fost concepută pentru a viza un caz individual, în loc să soluţioneze o problemă juridică generală. Această lege reprezintă unul dintre jaloanele de reformă rămase pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a avea acces la ultima tranşă de granturi din cadrul MRR (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă – n.r.).

Anterior, Agenţia Naţională de Integritate din România constatase că Fritz s-a aflat într-un conflict de interese administrativ în legătură cu o problemă procedurală minoră referitoare la un plan urbanistic din 2020, elaborat în timpul mandatului predecesorului său, acuzaţie pe care mai mulţi observatori independenţi au descris-o drept „fabricată” (de exemplu, Konrad Adenauer Stiftung România). Fritz a pierdut în 2026 ultima cale de atac împotriva acestei constatări, la zece zile după ce Consiliul Judecătorilor din România îl inclusese pe o „listă neagră” oficială a politicienilor, jurnaliştilor şi activiştilor societăţii civile care critică sistemul de justiţie românesc. În temeiul legii integrităţii în vigoare la acel moment, Fritz a primit o sancţiune disciplinară constând într-o reducere cu 10% a salariului timp de şase luni şi o interdicţie de trei ani de a candida pentru o funcţie publică după încheierea mandatului său de primar, în 2028. Indiferent de temeinicia acelei decizii, consecinţele juridice aplicabile fuseseră, prin urmare, deja stabilite.

Cu toate acestea, când Parlamentul se pregătea, la începutul lunii august, să adopte o versiune actualizată a legii integrităţii, ca jalon în cadrul MRR, o majoritate PSD-AUR a introdus în ultimul moment un amendament. Acesta prevedea că aleşii în cazul cărora fusese constatat un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii urmau să fie sancţionaţi suplimentar prin încetarea imediată a mandatului lor electiv.

Declaraţiile publice ale unor lideri importanţi ai PSD şi AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput în mod special pentru a viza o singură persoană, pe dl Dominic Fritz. Faptul că acesta este preşedintele USR face cu atât mai îngrijorătoare aparenta instrumentalizare în scopuri politice a mecanismelor legislative şi juridice.

Constituţia României, precum şi principiile fundamentale ale dreptului sunt clare: legile pot produce efecte numai pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată şi sancţionată nu poate fi supusă retroactiv unei pedepse suplimentare. Atât PNL/USR, cât şi preşedintele Nicuşor Dan au contestat legea la Curtea Constituţională. Săptămâna trecută, însă, majoritatea judecătorilor a respins aceste obiecţii. În pofida deciziei Curţii, observatori din domeniul juridic din întregul spectru politic, precum şi o opinie separată formulată în termeni fermi de trei judecători constituţionali, au denunţat măsura drept vădit neconstituţională. În opinia noastră, „amendamentul Fritz” ridică serioase semne de întrebare nu numai în ceea ce priveşte compatibilitatea sa cu Constituţia României, ci şi cu mai multe garanţii prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de dreptul Uniunii.

Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale precum securitatea juridică, neretroactivitatea şi interdicţia utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz implică în mod direct şi dreptul Uniunii. Primarul Dominic Fritz este cetăţean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din TFUE; mandatul său decurge, prin urmare, direct din dreptul Uniunii. Un mecanism care stinge retroactiv un asemenea mandat în temeiul unui regim sancţionator care nu exista la momentul alegerii lipseşte articolul 22 din TFUE de efectul său util. Drepturile electorale ale cetăţenilor mobili ai Uniunii pot fi apărate de Comisie şi vă invităm să vă exercitaţi aceste competenţe.

Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii şi constituie un regres grav pentru statul de drept în România. Deşi „amendamentul Fritz” este exemplul cel mai flagrant, legea poate conţine şi alte dispoziţii care contravin obiectivelor iniţiale ale reformei convenite cu Comisia. Prin urmare, recomandăm o evaluare aprofundată a reformei în ansamblul său, inclusiv în ceea ce priveşte slăbirea cerinţelor de transparenţă şi aparenta lipsă de proporţionalitate a regimului sancţiunilor disciplinare.

Stimată doamnă preşedintă,

Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene şi a statului de drept ar trebui să constituie o condiţie prealabilă absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din MRR, în orice stat membru.

Vă îndemnăm să precizaţi fără echivoc că plata fondurilor din MRR este condiţionată de implementarea acestor reforme cu respectarea deplină a principiilor statului de drept, a dreptului Uniunii Europene, a standardelor europene privind drepturile omului şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Considerăm că un asemenea semnal din partea Comisiei ar oferi Parlamentului României un stimulent decisiv pentru a-şi reconsidera poziţia, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro din granturi UE şi contribuind la finalizarea cu succes a reformelor din cadrul MRR în România.

Timpul este esenţial. Legea nu a fost încă promulgată de preşedintele Dan. Mai există o fereastră procedurală în care se poate acţiona, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august.

Avem încredere în aprecierea dumneavoastră cu privire la importanţa acestei chestiuni şi vă mulţumim pentru angajamentul dumneavoastră ferm în apărarea valorilor europene şi a statului de drept.

Cu stimă,

Manfred Weber, Preşedintele Grupului PPE

Valérie Hayer. Preşedinta Renew Europe”

ȘTIRE INIȚIALĂ

Președintele PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew, Valérie Hayer, îi cer Ursulei von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că fondurile – parte a PNRR – nu vor fi eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la planurile de modificare a legii care va duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.  PPE este grupul politic al PNL, în vreme ce Renew este familia politică a USR.

Citește și: PSD a decis cum votează legea care îl lasă fără mandat pe Dominic Fritz. Sesiune extraordinară la Parlament pentru PNRR

Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului încalcă legislația UE și Constituția României și acuză PSD că îl vizează în mod deliberat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Hayer, citat de Politico.

„Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică – este o problemă legată de statul de drept”, a spus și Weber.

În scrisoare, cei doi îndeamnă Comisia să transmită „un semnal” înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea și înainte de termenul limită de 31 august pentru reformele care ar permite deblocarea fondurilor UE.

CCR a decis săptămâna trecută că obligarea „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar sau ales local să publice o declarație de interese financiară este neconstituțională.

„Legiuitorul nu poate atașa obligații juridice în privința persoanelor care au relații personale nerecunoscute juridic de stat”, conform Curții Constituționale.

Surse din PSD spun că partidul va susține în Parlament eliminarea acestor prevederi. O nouă formulare legată de declarațiile de avere și de interese nu va fi introdusă de PSD pentru că ar risca o nouă sesizare la CCR și nu ar mai fi timp pentru o altă reexaminare.