Unele state est-europene s-au opus vehement deciziei adoptate prin majoritate calificată, anul trecut în luna septembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), care prevede redistribuirea între statele UE a 160.000 de migranți aflați în prezent în Grecia și Italia. Această decizie a fost contestată de Ungaria și Slovacia la Curtea de Justiție a UE.
‘În mod clar, astăzi cotele divizează UE, prin urmare cred că ele sunt terminate din punct de vedere politic’, a spus Fico în fața presei la Bratislava, informează Agerpres.
În timp ce blocul comunitar depune eforturi să se arate unit în contextul deciziei britanicilor de a ieși din UE, liderii europeni au evitat în ultima vreme abordările ce pot amplifica divergențele, cum este cazul cotelor obligatorii de refugiați, ei concentrându-se în schimb, în problema crizei provocate de valul de migranți, pe protejarea frontierei externe a blocului comunitar și pe cooperarea cu țările de origine ale solicitanților de azil.
Citeşte şi Merkel cere UE să încheie acorduri pentru limitarea migraţiei cu Egiptul şi Tunisia
Potrivit agenției Reuters, la summitul european informal desfășurat luna aceasta la Bratislava, cancelarul german Angela Merkel a făcut un pas înapoi în demersul ei insistent de a-și convinge partenerii europeni să accepte cotele obligatorii, ea fiind de acord să lase o portiță de ieșire statelor est-europene acceptând propunerea lor de ‘solidaritate flexibilă’, scrie Agerpres.
‘Ceea ce țările Grupului de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) spun în continuu de un an și jumătate devine acum politica oficială a UE’, a mai menționat premierul Fico în declarația dată luni.
‘Dacă cineva dorește să divizeze Europa, lăsați-l să pună cotele pe masă, iar cine dorește să unească Europa, lăsați-l să propună un concept diferit de combatere a imigrației ilegale’, a conchis șeful executivului slovac.