Preţ carburanţi 20 aprilie 2026. Cât costă un plin de benzină/motorină la începutul săptămânii. Cum ne afectează criza de kerosen

Preţ carburanţi 20 aprilie 2026. Motorina şi benzina se vând azi cu preţuri între 8 şi 9 lei.

Preţ carburanţi 20 aprilie 2026 online aici

Cea mai scumpă motorină în Bucureşti:

Alte articole

O nouă intoxicare marca USR. Nu, liderii PSD Bogdan Ivan și Radu Oprea nu au sărit coada la îmbarcarea pe Aeroportul Timișoara

Război în Orientul Mijlociu. Bogdan Ivan, ministrul Energiei: ”Chiar dacă mâine se închide acest război, vom simți efectele negative încă şase – nouă luni”

Preţ carburanţi 20 aprilie 2026. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertizează că prețurile nu vor scădea odată cu încheierea conflictului din Golf

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, prim-vicepreședinte al PSD, a declarat că efectele negative ale conflictului din zona Golfului vor continua să se manifeste timp de șase până la nouă luni, chiar și în ipoteza în care ostilitățile s-ar încheia imediat.

„Faptul că 40% din îngrășămintele folosite la nivel mondial trebuiau să treacă prin acea strâmtoare și nu ajung acum la culturile de primăvară cauzează automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri și în iarnă. Faptul că deja avem prețuri atât de mari la combustibil – și lipsă de combustibil în anumite state, nu în România – reprezintă o provocare. Și vom avea de lucru. Chiar dacă mâine se închide acest război, încă șase – nouă luni vom simți efectele negative. Ca stat, ai nevoie să fii pregătit, să navighezi, să te adaptezi, să vorbești cu alți oameni”, a spus Bogdan Ivan la finalul săptămânii trecute.

Măsurile luate de guvernul Bolojan pentru a gestiona criza prețului carburanților, criticate de FMI: ”Nu sunt înţelepte”

Ministrul a subliniat că situația actuală ar putea reprezenta „cea mai dificilă” perioadă din ultimii zeci de ani. „De o lună și jumătate, până la 2-3 dimineața, pe șase fusuri orare, vorbesc cu alți omologi, cu cei de la Agenția Mondială a Energiei, cu alte state, din Kazahstan, Azerbaidjan. Caut soluții ca să avem motorină, kerosen, petrol crud, pentru a putea să nu fim în pană de combustibil. Și vă spun că e o muncă incredibilă și lumea întreagă trece poate prin cea mai dificilă perioadă din ultimii zeci de ani, căreia o să îi simțim efectele în următoarele luni de zile”, a mai declarat Bogdan Ivan.

Asociația Energia Inteligentă: Europa rămâne fără kerosen, iar țara noastră nu știe să-și urmărească interesul

Asociația Energia Inteligentă avertizează că România este pe punctul să irosească o nouă oportunitate strategică de a conta real la masa deciziilor europene, în contextul în care blocul comunitar caută să-și reducă dependeța fața de importurile de kerosen.

”Criza generată de Războiul din Golf a creat o nouă oportunitate strategică – diminuarea deficitului de kerosen la nivel european — însă România pare din nou incapabilă să gândească și să acționeze în logica interesului strategic, riscând să rateze încă o șansă majoră”, se arată în comunicatul transmis de Asociația Energia Inteligentă.

Experții AEI spun că strategia prezentată recent de Ministerul Energiei, de a crește exclusiv producția de motorină pentru piața internă prin rafinarea țițeiului din import, poate părea justificată în contextul unei crize sau al unui risc iminent privind aprovizionarea cu combustibili. Însă, din perspectivă economică și strategică, ar fi mai oportună o orientare către producția de kerosen (combustibil de aviație) destinată pieței Uniunii Europene, concomitent cu creșterea cantității de motorină produsă pentru piața internă.

”Europa nu duce lipsă de rafinării. Europa duce lipsă de tipul corect de produs. Uniunea Europeană consumă aproximativ 80 milioane tone de kerosen pe an. Producția internă acoperă 40-60%, ceea ce face ca dependența de importurile de kerosen să fie între 30 și 50%. Pe de altă parte, importuri din Golf reprezintă aproximativ 75% din importurile UE” se mai arată în comunicat.

Asociația Energia Inteligentă spune că România devine relevantă în acest context din mai multe motive.” În primul rând, nu depinde critic de Golf. Rafinăria Petromidia rulează în principal pe țiței din Kazakhstan, Azerbaidjan și Libia, astfel că nu este influențată de fluxurile care nu mai trec prin Ormuz. Asta o transformă într-un activ rar, o capacitate de conversie non-Ormuz pentru a produce kerosen.

Cea mai bună veste pentru România în criza carburanților. Am primit acordul de la SUA să repornim rafinăria Petrotel Lukoil. Ministrul Ivan: „Vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune”

În al doilea rând, poate produce exact ceea ce lipsește Europei.Europa nu duce lipsă de benzină. Europa duce lipsă de produse distilate (diesel + kerosen). Dar în primul rând de kerosen. Nu e mult. Dar pentru Balcani și Europa de Sud-Est, este stabilizator de sistem pentru că poate acoperii până la 50% din necesarul de kerosen al acestei zone.

Nu în ultimul rând, poziția geografică este un mare avantaj. Marea miză nu e producția, ci logistica: acces la Marea Neagră, terminal maritim funcțional și fluxuri alternative. Într-o Europă blocată la vest, estul devine supapă.

Chiar și cu toate aceste avantaje pe masă, România nu pare interesată sau pregătită să se pună la masa discuțiilor importante.”

Analiștii AEI spun că România poate pierde prin ratarea acestei oportunități între 300 și 900 de milioane de dolari pe an, dar pierde și ocazia de a deveni relevantă pe piața de energie a Uniunii Europene.

”Adevărul dur este că România nu pierde pentru că e mică. România pierde pentru că gândește mic. Europa intră într-o criză clasică, nu din lipsă de resurse, ci dintr-un blocaj de lanț valoric. Exact genul de criză în care țările ”medii” pot deveni indispensabile”, mai arată analiza.

Prețul petrolului crește pe măsură ce conflictul din Strâmtoarea Ormuz se intensifică

Prețul țițeiului american a crescut cu 6,4%, ajungând la 87,88 dolari pe baril, după reluarea tranzacțiilor la Bursa Comercială din Chicago, potrivit AP.

Prețul țițeiului Brent, standardul internațional, a crescut cu 6,5%, ajungând la 96,25 dolari pe baril.

Reacția pieței a urmat după mai mult de două zile de speranțe crescânde, apoi a spulberat așteptările, inclusiv în cazul Strâmtorii Ormuz.

Câștigurile de duminică șterg o parte din pierderile înregistrate vineri, când prețul țițeiului a scăzut cu peste 9% după ce ministrul iranian de externe a declarat că strâmtoarea s-a redeschis pentru petrolierele comercial