Primarii din patru ţări se unesc împotriva populiştilor aflaţi la putere

Primarii progresişti din Budapesta, Varşovia, Praga şi Bratislava au încheiat luni un ”Pact al oraşelor libere”, cu scopul de a exercita presiuni asupra populiştilor aflaţi la putere în cele patru ţări şi a strânge relaţiile cu Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.

O ceremonie la care s-au reunit conducătorii celor patru capitale s-a desfăşurat la Budapesta, unde noul primar de centru-dreapta Gergely Karacsony a obţinut în octombrie o victorie-surpriză împotriva candidatului puterii, care conducea oraşul de nouă ani.  Karacsony se afişează de când a fost ales ca opozant de prim-plan al premierului naţionalist Viktor Orban, potrivti news.ro.

La Varşovia, primarul Rafal Trzaskowski (centru), victorios în 2018 în faţa candidatului conservator naţionalist, este de asemenea o figură emblematică a opoziţiei. ”Populismul este un răspuns greşit şi simplist la probleme”, a declarat într-o conferinţă de presă primarul Pragăi Zdenek Hrib, ales de 38 de ani, afiliat Partidului Piraţilor şi un critic al premierului ceh Andrej Babis, un om de afaceri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Al patrulea semnatar al ”pactului” este Matus Vallo, primarul Bratislavei, care provine din rândul activiştilor locali şi care nu este afiliat politic într-o ţară condusă de stânga populistă slovacă.

Alte articole

3,4 miliarde de euro din PNRR vor fi suspendate de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea jaloanelor și atacă conducrea super-agenției AMEPIP. Anunțul Ministrului Fondurilor Europene

România mai poate atrage, până la sfârșitul anului viitor, fonduri europene totalizând 20 de miliarde de euro. Care sunt domeniile unde ar putea intra banii

În Declaraţie, ei îşi iau angajamentul comun de a promova ”libertatea şi demnitatea umane, democraţia, egalitatea, statul de drept, justiţia socială, toleranţa şi diversitatea culturală”, potrivit news.ro.

 Primarul Budapestei, în vârstă de 44 de ani, vede în această alianţă ”un nou capitol”, care permite ”protejarea a ceea ce există bun în apartenenţa europeană”, în contextul în care guvernele celor patru ţări din Europa de Est întreţin relaţii agitate cu instituţiile comunitare de la Bruxelles în subiecte ca migraţia, justiţia sau corupţia, potrivit news.ro.

Alianţa celor patru aleşi speră să poată dialoga în mod direct cu instanţele UE în obţinerea unor fonduri europene în beneficiul marilor oraşe, ocolind administraţiile centrale.
Între priorităţile celor patru capitale se află de asemenea politicile în lupta împotriva modificărilor climatice, în contextul în care guvernele Poloniei, Ungariei şi Cehiei au fost cele mai reticente în adoptarera obiectivului european al neutralităţii carbonului în 2050.