De asemenea, a fost aprobat un amendament în care se precizează că nu poate beneficia de prevederile legale cel care a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea legii.
Inițiatorul proiectului, deputatul PNL Daniel Zamfir, s-a declarat foarte bucuros pentru că s-a reușit „curmarea” așteptărilor multor oameni care erau „sufocați” de ratele la bănci.
„Am scos o lege bună, o lege de care va beneficia majoritatea covârșitoare a celor care au luat împrumuturi garantate cu ipotecă. E foarte important că de lege beneficiază și cei care au fost executați silit, beneficiază toți cei cu credite de nevoi personale cu ipotecă în limita unui plafon de 250.000 de euro”, a explicat acesta.
Întrebat dacă intenționează să apeleze la CCR pentru a elimina ultimele discriminări pe care acest prag de 250.000 de euro le-ar putea aduce în momentul aplicării, Zamfir a spus că, deși crede că acel prag ridică probleme de discriminare, s-a luat „măsura înțeleaptă” de a da drumul la lege.
„În situația în care Curtea Constituțională va constata că acel prag este discriminatoriu va trebui să-l eliminăm și atunci vor beneficia și cei care au luat împrumut peste 250.000. În momentul de față este foarte important că de lege, în această formulare cu plafon, va beneficia marea majoritate a celor care au împrumuturi cu credite ipotecare„, a afirmat deputatul PNL.
La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a spus că Banca Națională își păstrează punctul de vedere că această lege nu este oportună și nu oferă soluții bune.
„Pentru că era normal, am oferit propuneri, variante, opțiuni care să îmbunătățească textul adoptat inițial de Parlament potrivit cererii de reexaminare a președintelui. O parte din aceste propuneri ale noastre au fost luate în considerare. A fost salvat astfel Programul „Prima Casă” și s-au introdus anumite calificări sociale ale debitorului astfel încât să existe un plafon al creditelor, să fie credite acordate pentru locuință sau cu garanție locuință, deci s-a îngustat semnificativ marja celor care pot beneficia înspre cei care ar avea nevoie de un asemenea sprijin„, a arătat Olteanu.
Potrivit acestuia, rămâne în continuare chestiunea „aplicării retroactive, aplicării la creditele în stoc, care este o chestiune de principiu, de intervenție în relațiile sociale fundamentale guvernate de contract și de neconstituționalitate”.
„Rămâne, de asemenea, o discuție referitoare la faptul că s-a introdus o categorie nouă de persoane care nu era prevăzută în legea inițială și ca atare excede practic cererii de reexaminare a președintelui, și anume persoanele care au fost deja executate silit. Aici iarăși suntem pe un teritoriu în care se poate invoca neconstituționalitatea. Rămâne ca Parlamentul, Camera Deputaților să decidă în plen forma finală a textului, după care sunt ceilalți pași procedurali„, a precizat viceguvernatorul BNR.
Proiectul a fost adoptat de Senat, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.