România, printre cele mai ieftine țări din UE. Are printre cele mai mici prețuri la categoria alimente și băuturi nealcoolice

România este cel mai ieftin stat membru UE pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice”, remarcându-se cu cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, şi pentru grupa „Recreere, sport şi cultură”.

În acelaşi timp, ţara noastră înregistrează, alături de Croaţia, o valoare a PIB pe locuitor, care le situează la nivelul de 78% faţă de media Uniunii Europene, fiind urmate de Ungaria, cu 76% faţă de media UE, precizează INS. Cel mai ridicat nivel s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmattă de Irlanda (36% peste media UE), Luxemburg (32% peste media UE), Suedia şi Finlanda (21% peste media UE).

Potrivit Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (80%), urmată de Slovacia (83%), Polonia şi Cehia (90%), iar la polul opus se află Luxemburg (122%), urmat de Danemarca (121%), cu cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Informaţiile prezentate au la bază calculele efectuate de Eurostat în luna iunie 2026, utilizând atât datele privind preţurile de consum colectate de ţările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de ţări europene, cât şi datele privind componentele de cheltuieli ale PIB şi alte informaţii de bază transmise în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1445/2007, precizează INS.

Alte articole

INS: Rata șomajului din România a ajuns în septembrie la 6,3%. Numărul de șomeri a crescut cu peste 26.000 în interval de un an

INS: Numărul vârstnicilor îl depășește cu peste 1,15 milioane pe cel al copiilor. România se confruntă cu o criză demografică tot mai accentuată

Citește și: Curs valutar 25 iunie 2026. Leu câștigă teren în fața monedei europene

Instituţia arată că Bulgaria are cel mai scăzut nivel al preţurilor la „Băuturi alcoolice şi tutun” (70%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (78%) şi „Administrarea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (41%), fiind urmată de Slovacia (85%) şi Spania, Italia şi Cipru (86%), pentru grupa „Băuturi alcoolice şi tutun” şi de către Croaţia pentru grupa „Administrarea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (48%).

În acelaşi timp, Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor la „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (132%), în timp ce Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la „Băuturi alcoolice şi tutun” (203%) şi respectiv „Administrarea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (190%).

Citește și: Preț carburanți 26 iunie 2026. Vești proaste pentru șoferi, benzina și motorina s-au scumpit din nou. Cât costă un litru de carburant înainte de weekend

Datele INS arată că România are cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa „Recreere, sport şi cultură”(63%), fiind urmată de Bulgaria (66%).
Ţara vecină rămâne cel mai ieftin stat membru cînd vine vorba de „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (78%), „Transport” (70%) şi „Restaurante şi servicii de cazare” (56%).

Pe de altă parte, Danemarca este cea mai scumpă ţară din UE la „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” şi „Transport” (127%), „Recreere, sport şi cultură“ (141%) precum şi la restaurante şi serviciile de cazare (142%).

România alături de Croaţia înregistrează o valoare a PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% faţă de media Uniunii Europene, fiind urmate de Ungaria, cu 76% faţă de media UE, precizează INS.

Cea mai mică valoare, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria şi Grecia, cu 32% sub media UE, în timp ce cel mai ridicat nivel a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 139%, datorită faptului că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă.