Pentru ca un proiect derulat prin PNRR să fie considerat în grafic, autorităţile de la Bruxelles cer ca stadiul de implementare a acestuia să fie de cel puţin 50%. Marcel Boloş a admis că România are „un ritm lent” în care se fac aceste investiţii, fiind identificate proiecte întârziate în valoare de 8 miliarde de euro, la care se adaugă alte 3,9 miliarde, semnalate de Comisia Europeană.
„În ceea ce priveşte riscul de a pierde banii europeni, tocmai miza aceasta este, în ceea ce priveşte renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde avem investiţii cu o valoare de 8 miliarde de euro, pe care le-am estimat că există un risc de neimplementare. Comisia Europeană a evaluat că, în plus faţă de aceşti 8 miliarde, încă 3,9 miliarde s-ar afla în aceeaşi situaţie şi, desigur, acum ne concentrăm pentru ca în renegociere să securizăm absorbţia grantului, care înseamnă 13,1 miliarde de euro pentru ţara noastră şi este obiectivul pe care îl urmărim imediat”, a afirmat Marcel Boloş, vineri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.
Citeşte şi: Marcel Boloș, semnal de alarmă pentru români. Care sunt singurele soluții pentru evitarea colapsului bugetar
Ministrul a precizat că absorbţia fondurilor puse la dispoziţia României prin PNRR va depinde în mare măsură şi de felul în care autorităţile vor face monitorizarea în timpul rămas până la data la care trebuie să fie implementat PNRR, respectiv 31 august 2026: „Fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este preţioasă, astfel încât să reuşim ca cei 28 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi să nu îi pierdem”.
„Progresul fizic pe care l-a solicitat Comisia pentru investiţii ca să rămână pe componenta de grant este de 50%, peste 50%. Deci e o condiţie destul de dură pentru noi, pentru că ritmul acesta lent de implementare a investiţiilor, din păcate, îl avem.
Noi am încasat de la Comisia Europeană 9,4 miliarde euro, la care se vor adăuga încă 1,279 milioane euro până pe data de 10 iunie. Am plătit până acum la beneficiari, respectiv la cei care au contracte de finanţare încheiate 8,3 miliarde euro.
În situaţie de risc de întârziere a implementării, adică cele care sunt cu risc de neimplementare, noi le-am estimat, împreună cu colegii, la valoarea de 8 miliarde de euro. Comisia Europeană spune că în plus, din punctul lor de vedere, s-ar mai adăuga 3,9 miliarde, deci am avea un total în risc investiţii în valoare de 11,9 miliarde euro”, a subliniat Marcel Boloş.
Citeşte şi: Comisia Europeană ar putea suspenda fondurile europene pentru România pe 4 iunie 2025
Ministrul crede că şi proiectele care vizează componenta de conectivitate pentru comunităţile locale ar putea primi finanţare europeană, acest aspect fiind, în prezent, în curs de analiză la Comisia Europeană.
„De asemenea, la Ministerul Transporturilor, unde este o sumă importantă pentru proiectele de infrastructura de transport, în discuţie sunt două aspecte: actualizarea costurilor, investiţiilor din infrastructura de transport şi transferul unei sume importante din bugetul de stat, noi spunem finanţare publică naţională, în valoarea proiectelor, în valoarea decontată din fonduri PNRR, care este de asemenea în curs.
Deci spuneam că miza este una foarte mare pentru ţara noastră din perspectiva renegocierii, pentru că ea priveşte salvarea portofoliului de proiecte de investiţii cu un ritm lent de implementare, respectiv înlocuirea acestora cu proiecte compatibile cu criteriile de eligibilitate PNRR şi acestea provin din Programul „Anghel Saligny», de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi din programul naţional, respectiv fondurile naţionale alocate pentru conectivitate, care sunt proiecte importante pentru comunităţile locale din România”, a explicat Marcel Boloş.
Pe de altă parte, România riscă penalităţi în valoare de 660 de milioane de euro dacă nu realizează, în termenul stabilit prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reforma fiscală pe care şi-a asumat-o. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că, dincolo de cuantumul penalităţilor, unul „consistent”, important este şi semnalul pe care pieţele financiare îl primesc în situaţia în care ţara nu pune în aplicare măsurile fiscale pe care şi le-a asumat.
Marcel Boloş a părecizat că e nevoie ca, în următoarele şase luni, România să asigure cel puţin 23 de miliarde de lei la buget, lucru dificil de implementat, având în vedere încasările care se fac.