România şi Republica Moldova, restante la transparenţa decizională şi liberul acces la informaţii publice

Conform sursei citate, în ambele țări lipsesc mecanisme eficiente care să integreze transparența în funcționarea de zi cu zi a instituțiilor, scrie Agerpres.

Citeşte şi: CAZUL BEKE. Kelemen Hunor cere transparenţă DIICOT: „Altfel lucrurile vor scăpa de sub control”

„În Moldova există o inițiativă civică pentru integritate în serviciul public, o uniune de organizații care dorește să promoveze integritatea persoanelor care dețin funcții publice. (…) Raportul privind implementarea legilor referitoare la transparență și informațiile publice arată că ele sunt aplicate foarte prost în Republica Moldova și că există carențe foarte mari atât în România, cât și la noi. (…) În Moldova s-a constatat că există instituții publice care nu știu de prevederile legilor, rapoartele de activitate ale autorităților nu sunt publicate pe site-ul lor sau dacă figurează sunt greu accesibile„, a declarat, joi, Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente din Republica Moldova.

El a susținut că Ministerul Integrării Europene și Ministerul Afacerilor Externe nu au publicat până în perioada studiului, 2013 — 2014, niciun raport de activitate în 15 ani, celelalte autorități centrale stând relativ mai bine. Potrivit lui Macovei, și primăriile și consiliile regionale stau „foarte prost” la acest capitol.

Alte articole

Revolut, anunț pentru clienții care au probleme cu noul IBAN românesc. Sfaturi utile pentru românii care întâmpină dificultăți după ultimele modificări

Val masiv de concedieri. Un colos economic cu 15.000 de angajați în România a început disponibilizările

„Media pe ministere în Republica Moldova este de 50 — 60% care au publicat rapoarte, iar în consiliile regionale și primărie este dezastru. În jur de 53 de autorități publice din 83 pe care le-am monitorizat nu respectă legea. Legea accesului la informații publice obligă autoritățile să publice anual rapoarte de activitate în care să ofere numărul de petiții la care s-a răspuns, informațiile publice, un nomenclator al deciziilor care au fost luate, astfel încât acest raport să servească celor interesați și să faciliteze munca acestora. Situația este gravă în Moldova la nivel local și parțial regional. La nivel central, ministerele stau mai bine„, a explicat Petru Macovei.

Cât privește România, dintre cele 106 autorități publice monitorizate s-a constatat că în anul 2013 numai 53 de instituții au publicat rapoartele de activitate pe site-ul propriu și 53 de autorități nu au rapoarte anuale postate.

„Am vrut să încurajăm buna guvernare în trei domenii prioritare — accesul la informația de interes public, transparența administrativă și antidiscriminare. Am pornit de la faptul că România se află pe ultimele locuri în privința corupției (…) și că ocupă penultimul loc în indexul integrității publice, ceea ce nu este bine. Am realizat două studii comparative și se vor finaliza cu propuneri publice. Scopul a fost cât de mult se respectă legile în cele două țări”, a afirmat Simona Popescu, reprezentant al proiectului.

Potrivit datelor raportului, din totalul autorităților publice circa 50% au în vedere postarea pe site-ul propriu a rapoartelor anuale de evaluare a legii 52/ 2003, iar la nivelul ministerelor se constată o tendință de creștere a postărilor în 2014 față de 2013.

În privința Consiliilor județene se observă o tendință de neglijare a postărilor, iar la nivelul primăriilor municipiilor de județ se constată o creștere a publicării rapoartelor pe site-urile proprii.

„La nivel național se observă că, din totalul actelor normative adoptate în 2013 — 15.107, doar 2.985 au fost supuse consultărilor publice, adică aproape 20%. Primăriile au un procent cumulat mai ridicat, de 30%, urmate de ministere cu 24,1%”, a completat Simona Popescu.

Principalele motive ale neaplicării corespunzătoare a acestor legi ar fi lipsa resurselor financiare pentru crearea unui site și lipsa cadrelor specializate în Republica Moldova, iar în România faptul că autoritățile nu au o atitudine orientată spre cetățean cu privire la informarea din oficiu, iar accesarea pe site-uri este greoaie.