În timp ce Guvernul impune măsuri de austeritate și se împrumută masiv pentru a acoperi gaura bugetară, șefii din companiile de stat încasează salarii și indemnizații considerate revoltătoare de analiștii economici.
Topul este condus de giganții din energie și transporturi, unde directorii ajung la venituri anuale de milioane de lei, dar fenomenul se extinde până la societăți mici, de care publicul larg nu a auzit niciodată.
Cele mai mari câștiguri se înregistrează în companiile strategice. La Romgaz, doi directori încasează fiecare peste 3 milioane de lei brut anual, ceea ce înseamnă un salariu lunar de 250.000 de lei.
Nici la Hidroelectrica situația nu este diferită, având în vedere că cei cinci directori ai săi câștigă, în total, aproape 12 milioane de lei anual, adică 2,3 milioane de lei fiecare. La Nuclearelectrica, salariul unui director depășește 2 milioane de lei pe an, în timp ce la Transelectrica, directorii sunt plătiți cu peste 3 milioane de lei anual.
Analistul economic Cristian Păun pune sub semnul întrebării legitimitatea acestor venituri, mai ales în contextul în care prețurile la energie pentru populație au explodat.
„Cum să fie justificate? A fi justificate înseamnă, cumva, că ele se încadrează în preţul cu care aceste companii vin către consumator. Ori noi plătim astăzi preţul cel mai mare la energie din Europa”, a declarat Cristian Păun.
Problema nu se oprește însă la directorii executivi. Bunăstarea domnește și în Consiliile de Administrație, unde indemnizațiile lunare ating niveluri exorbitante.
La Compania Aeroporturi București, un membru încasează 70.000 de lei pe lună, la Transelectrica aproape 30.000 de lei, în timp ce la TAROM și Regia Patrimoniului de Stat, indemnizațiile depășesc 25.000, respectiv 20.000 de lei lunar.
Această risipă generalizată este unul dintre motivele invocate de Guvern pentru gaura din bugetul național. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că, fără împrumuturi, statul nu ar mai putea plăti salariile.
„Gândiţi-vă că fondul total de salarii în sistemul public din România este cam de 150 de miliarde de lei. Dacă nu am fi luat aceste împrumuturi, nu am fi putut lua niciun salariu în sectorul public”, a declarat Ilie Bolojan
Explicația pentru acest fenomen este, potrivit analiștilor, una eminamente politică. „Se fac numiri de către politicieni şi pentru că aceste consilii de administraţie la rândul lor, mai departe, stabilesc cine să fie director, cine să fie subdirector. Evident că tot în Consiliile de Administraţie se aprobă grilele de salarizare”, a explicat Cristian Păun.
Ironia situației este că salarii mari se găsesc și în companii mici, unele cu activități de nișă. Este cazul Societății Tipografice Filaret, cunoscută pentru că tipărește Mersul Trenurilor. Aici, directorul are o indemnizație brută de aproape 18.000 de lei pe lună (11.000 de lei net), iar membrii Consiliului de Administrație încasează fiecare circa 5.000 de lei brut lunar.
Sindicaliștii din transporturi acuză o fragmentare artificială a sistemului, menită să creeze posturi bine plătite. „Dacă statul român vrea să plătească o grămadă de autorităţi, să fragmenteze toate astea, să-şi perceapă bani unul altuia. S-au înfiinţat o grămadă de autorităţi care iau banii de la ceilalţi. Sunt câţiva care muncesc şi alţii care iau banii”, a declarat Rodrigo Maxim, sindicalist CFR Călători, pentru Observator.
Chiar și la Loteria Română, cei cinci membri ai Consiliului de Administrație câștigă câte 19.300 de lei brut pe lună, iar directorii încasează indemnizații de până la 39.000 de lei brut. Toate aceste salarii au dus la o discrepanță majoră între sectorul public și cel privat.
„Există statistici care arată clar că venitul mediu net în sectorul privat în momentul de faţă este cam cu 20-25% sub venitul mediu net din sectorul public”, a concluzionat Cristian Păun.
Citește și : Calendarul pensiilor, alocațiilor și indemnizațiilor pe luna noiembrie. Când își vor primi românii banii de la stat
Anul trecut, salariile bugetarilor au consumat 164 de miliarde de lei, reprezentând peste 9% din Produsul Intern Brut al României, o povară pe care premierul a promis că o va reduce. „Am spus că nu mai putem merge, trebuie să reducem cheltuielile din administraţia locală, din administraţia centrală”, a declarat Ilie Bolojan