Determinarea de laborator durează între 2 zile (în cazul în care probele sunt negative) și minim 4 zile în cazul probelor pozitive, se arată într-un comunicat al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), remis Agerpres.
Ancheta epidemiologică desfășurată de Ministerul Sănătății a identificat drept o probabilă cauză a îmbolnăvirilor anumite alimente, iar ANSVSA a fost solicitată să demareze acțiuni specifice, conform competențelor, pentru identificarea posibilelor surse de contaminare.
Ministerul Sănătății a transmis, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje, informațiile necesare pentru a desfășura ancheta.
„Conform informațiilor transmise, produsele vizate sunt: lactate — lapte de vacă, iaurt, brânză de vaci (produse finite, materii prime), produse de carne — carne de vită și carne de pui, fructe și legume, achiziționate atât din comerț, din gospodăria proprie cât și de la persoane particulare. ANSVSA a dispus organizarea de echipe de inspectori din cadrul DSVSA Argeș și Dolj care vor colabora, îndeaproape, cu reprezentanți ai DSP în desfășurarea tuturor acțiunilor specifice anchetei”, se arată în comunicatul citat.
Probele prelevate vor fi transmise spre analizare către Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV), Institutul Național de Referință din România, abilitat pentru acest tip de determinări.
IISPV are implementată metoda de analiză pentru E. coli din produse alimentare, prin tehnici de biologie moleculară (PCR). Pentru analiză se prelevează câte 5 eșantioane din același produs. În prima etapă se realizează detectarea genelor de patogenitate, iar în cazul rezultatului pozitiv este izolată E. coli, explică ANSVSA.
Determinarea de laborator durează între 2 zile (în cazul în care probele sunt negative) și minim 4 zile în cazul probelor pozitive.
Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș Cadariu, a declarat joi într-o conferință de presă că a fost identificată cauza îmbolnăvirii copiilor din Argeș, și anume o tulpină de E-coli.
El a recomandat ca alimentele să se achiziționeze din surse autorizate, ambalate corespunzător, iar produsele din carne să aibă autorizație sanitar-veterinară.
Totodată, ministrul a subliniat importanța spălării corespunzătoare a fructelor și legumelor, tratamentul termic al alimentelor atunci când se impune.
Potrivit consilierului ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, posibilele surse de îmbolnăvire în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic ar fi alimentele sau transmiterea interumană.
Rafila a precizat, însă, că nu este vorba despre un focar epidemiologic. „Cum au apărut ele și asocierea cu sindromul hemolitic-uremic considerăm cu toții — echipa din România și echipa venită de la Centrul European de Control al Bolilor — că lucrul acesta este perfect superpozabil cu un cluster, nu este un focar epidemic, pentru că nu avem un număr mare de cazuri într-un teritoriu extrem de strâns și cu legătură de cauzalitate între ele în acest moment”, a explicat Rafila.
Medicul Mihaela Bălgrădean de la Spitalul „Marie Curie” a declarat joi, într-o conferință de presă, că la alți trei copii, care au ajuns în cursul serii de miercuri de la Pitești și Fetești, li s-a depistat în coprocultură verotoxina existentă în tulpinile de E-coli enterohemoragică, însă aceștia nu pun problema, la acest moment, a unei evoluții către o boală de tip sindrom hemolitic-uremic.
Ea a afirmat că, în prezent, cu sindrom hemolitic-uremic sunt internați la Spitalul „Marie Curie” cinci pacienți.
Citeşte şi Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu: S-a identificat cauza îmbolnăvii copiilor din Argeş