Senatul SUA a votat împotriva continuării războiului din Iran. Donald Trump a reacționat dur: „Un vot prost temporizat și lipsit de sens”

Senatul SUA, controlat de republicani, a aprobat o măsură care îi cere președintelui Donald Trump să oprească războiul din Iran sau să obțină aprobarea Congresului înainte de a continua acțiunile militare, potrivit BBC.

Totuși, rezoluția este în mare parte simbolică, deoarece chiar și după ce este adoptată de ambele camere ale Congresului, ea nu va fi trimisă președintelui Trump pentru semnare și nu are forță de lege.

Câțiva republicani s-au alăturat democraților în votul de marți, 50–48. Aceeași măsură a fost adoptată anterior și de Camera Reprezentanților a SUA, în cursul acestei luni.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Votul vine în contextul în care republicanii din Congres și-au exprimat scepticismul față de un plan de pace convenit de Trump cu Iranul, în timp ce conflictul nepopular se apropie de a cincea lună.

Alte articole

Iranul atacă baze americane din statele vecine. Trump ameninţă: „Vom lovi centralele electrice și podurile”

SUA reimpun blocada porturilor iraniene. Noi atacuri devastatoare în Golf

Citește și : Pregătiri intense pentru funeraliile lui Ali Khamenei, la patru luni de la atacul care i-a fost fatal. Sunt așteptați 20 de milioane de oameni la ceremonii!

Trump a criticat rezoluția marți seara, numind-o „prost temporizată și lipsită de sens”.

„Așadar, am Iranul în corzi, gata să cadă… iar Senatul SUA decide să organizeze un vot prost temporizat și lipsit de sens pe War Powers Act”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

„Acești senatori mi-au făcut munca mai dificilă, dar o voi duce la capăt, într-un fel sau altul, pentru că întotdeauna o fac!”

Votul marchează pentru prima dată când ambele camere ale Congresului au aprobat o rezoluție concurentă prin care se cere încetarea unei acțiuni militare prezidențiale, de la adoptarea War Powers Resolution din 1973.

O rezoluție concurentă exprimă opinia sau voința Congresului, spre deosebire de alte forme de legislație care ajung la președinte pentru a fi semnate. În 2019, Trump a respins prin veto o rezoluție comună care cerea retragerea forțelor armate din conflictul din războiul civil din Yemen.

Analistul pentru Orientul Mijlociu Laura Blumenfeld a numit măsura „mai degrabă o palmă peste încheietură decât cătușe, pentru că nu are caracter obligatoriu legal”.

Ea a declarat pentru BBC că aceasta reflectă „sentimentul publicului american”.

Adoptarea rezoluției este semnificativă deoarece crește presiunea asupra Casei Albe pentru a găsi o cale de încheiere a războiului din Iran, conflict nepopular în rândul populației, pe fondul creșterii prețurilor la benzină.

Aceeași măsură a fost adoptată anterior în această lună și de Camera Reprezentanților, unde patru republicani s-au alăturat tuturor democraților într-un vot de 215–208.

Totuși, un oficial al Casei Albe a declarat pentru BBC că, în contextul armistițiului convenit pe 7 aprilie, nu mai există ostilități din care trupele americane să se retragă.

Oficialul a mai spus că măsura a trecut doar pentru că doi senatori republicani au lipsit de la vot: Mitch McConnell și Dave McCormick.

Patru senatori republicani au votat alături de democrați în favoarea rezoluției: Rand Paul, Lisa Murkowski, Susan Collins și Bill Cassidy.

Senatorul democrat John Fetterman a fost singurul membru al partidului său care a votat împotrivă.

Votul reprezintă cel mai recent semn al diviziunilor dintre republicanii lui Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, care vor decide dacă partidul își păstrează majoritățile fragile din ambele camere ale Congresului.

Unii republicani s-au opus recent președintelui, inclusiv respingând planurile sale de creare a unui fond de 1,8 miliarde de dolari „anti-weaponisation” și aprobând ajutorul pentru Ucraina.

Votul de marți a fost a zecea oară când democrații din Senat forțează un vot pe War Powers de la începutul războiului.

Acesta a avut loc în aceeași zi în care Pentagonul a cerut Congresului aproximativ 80 de miliarde de dolari, majoritatea pentru finanțarea războiului din Iran.

Legea federală cere aprobarea Congresului pentru continuarea acțiunilor militare mai mult de 60 de zile. Atacurile SUA–Israel asupra Iranului au început pe 28 februarie, deși administrația Trump a susținut că armistițiul din aprilie a resetat termenul.

Casa Albă poate prelungi termenul cu încă 30 de zile, invocând securitatea națională.

Citește și : Ucraina bombardează masiv rafinăriile Rusiei, în timp ce Moscova cere negocieri de pace

În prezent, SUA și Iran au convenit să continue armistițiul și lucrează la încheierea ostilităților în baza unui memorandum de înțelegere semnat de președinții ambelor țări săptămâna trecută.

Conform acestui memorandum, Washington și Teheran au la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord mai amplu privind oprirea programului nuclear al Iranului.