Servicii medicale la cererea pacientului ar putea fi prestate în spitalele publice, în regim privat

„În spitalele publice, serviciile/actele medicale la cererea pacientului, în regim privat, pot fi angajate numai de către personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepția cazurilor în care — la cererea șefului de secție din spital, cu acordul directorului medical și cu avizul favorabil al managerului — alți medici din sistemul public său privat sunt solicitați să îndeplinească actul medical, în condițiile legii„, prevede proiectul.

Vor putea să desfășoare activitate medicală constând din prestarea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, medicii specialiști sau medicii primari — persoane fizice independente, cabinetele medicale individuale, „societate civilă medicală”, dar și „alte forme legale de organizare a activității medicale, care au în obiectul de activitate acordarea de servicii medicale”.

Proiectul precizează însă că, în spitalele publice, medicii care potrivit programării asigură serviciul de gardă în ziua respectivă nu pot acorda servicii/acte medicale la cererea pacientului.

Totodată, în spitalele publice se pot efectua servicii/acte medicale acordate la cererea pacienților, în regim privat, numai în limita specialităților medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat și acreditat.

Alte articole

Anunţul momentului pentru românii trecuţi de 40 de ani. Care sunt serviciile medicale gratuite la care au acces prin CNAS

Poşta Română alocă 36 de milioane de lei pentru servicii de sănătate pentru angajaţi

Astfel, serviciile medicale la cererea pacienților din spitalele publice care se vor efectua în regim privat vor fi facturate și vor include suma următoarelor cheltuieli: remunerația personalului medical implicat direct în prestarea serviciului medical solicitat; amortizarea aparaturii și echipamentelor, cazarea, consultații, investigații și analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrana, utilitățile, inclusiv cele aferente spălării inventarului moale, eliminarea și neutralizarea deșeurilor, documentarea fizică și informatică, întocmirea și arhivarea documentelor etc.

Proiectul precizează că modalitatea de tarifare ar urma să fie stabilită prin ordin al ministrului Sănătății.

„Îndeplinirea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se realizează numai prin încheierea prealabilă a unui contract tripartit, semnat personal de către pacient sau reprezentantul său legal, de către medicul/medicii solicitați de aceștia — răspunzători juridic de serviciul/actul medical angajat — și, respectiv, de managerul spitalului în cauză. Pacientul/reprezentantul său legal va semna, de asemenea, consimțământul informat pentru toate analizele, investigațiile, manevrele și intervențiile medico-chirurgicale necesare îndeplinirii serviciului/actului medical contractat„, mai prevede sursa citată.

Tariful minimal al serviciilor și facilităților acordate de către spitalele publice vor fi stabilite prin Registrul de tarife pentru prestarea de servicii/acte medicale la cererea pacientului, în regim privat, aprobate de către consiliul de administrație al spitalului public, cu avizul conform al Ministerului Sănătății.

„Serviciile și actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei polițe de asigurare complementară/suplimentară încheiată de pacient cu un asigurator, în condițiile legii, sau direct de către pacient. Contribuabilii pot dispune ca procentul din impozitul anual pe venit, prevăzut în condițiile legii, să fie direcționat și către spitalele publice, care pot utiliza aceste sume inclusiv pentru creșterea veniturilor personalului medical„, se arată în inițiativa legislativă.

Proiectul mai prevede că din veniturile obținute de spitalul public în condițiile prezentei legi, managerul poate bonifica performanța profesională a personalului de specialitate medico-sanitar angajat al spitalului, prin acordarea de recompense financiare, care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidențiat contabil și supus global regimului juridic general de impunere prevăzut de reglementările legale în vigoare.

O altă prevedere se referă la faptul că medicii și personalul medical din spitalele publice pot desfășura activitate profesională în străinătate, cu acordul șefului de secție și al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea — în spitalul public unde este angajat — a locului de muncă, sub condiția ca activitatea desfășurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire și specialității.

În acest caz, însă, angajatul este obligat că, în fiecare an, la sfârșitul perioadei de activitate în străinătate, să prezinte un raport de activitate și propuneri de îmbunătățire a activității secției și spitalului.

„Medicii rezidenți, cu acordul coordonatorului de rezidențiat, pot efectua stagii de pregătire și de activitate și în alte spitale publice decât cele universitare„, prevede inițiativa legislativă.