Legea care prevede că maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate, amânată de CCR pe 23 octombrie

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat în 27 iulie Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Codului Rutier, motivând că are „dispoziţii contrare normelor şi principiilor constituţionale consacrate de art. 1 alin. (5), art. 21 şi art. 22 alin. (1)”. Motivele invocate de preşedinte ţin de lipsa de predictibilitate a legii, de crearea de paralelisme legislative, dar şi de imposibilitatea Poliţiei Rutiere de pune în aplicare acţiunile pentru prevenirea accidentelor rutiere şi salvarea vieţilor omeneşti.

Sesizarea şefului statului face referire la modificarea referitoare la instalarea de aparate radar doar pe maşini inscripţionate, dar şi la cea referitoare la presemnalizarea acestora.

„Din formularea celor două texte nu se înţelege cu claritate dacă poziţionarea vizibilă se referă la autovehicule, la înscrisurile sau la însemnele distinctive ale Poliţiei Rutiere. În egală măsură, nu este clar dacă vizibilitatea la care se referă art. 109 alin. (4) trebuie raportată în vreun fel la distanţele de 500 şi 1000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor radar în localităţi, respectiv la distanţe între 2000 şi 4000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor în afara localităţilor, prevăzute de art. 109 alin. (6) pentru presemnalizarea prezenţei dispozitivelor radar instalate pe autovehicule sau pe suporţii amenajărilor rutiere ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol”, se arată în textul sesizării.

Potrivit documentului, modificările sunt „susceptibile de mai multe interpretări de natură să genereze impredictibilitate în aplicare”, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Alte articole

Crin Antonescu: Comisia de la Veneţia spune ce spunem noi toţi. Să explice încă o dată, eventual chiar reprezentanţii CCR, temeiurile anulării alegerilor

Codul Rutier 2025. O nouă regulă pentru șoferii care vor să parcheze pe străzile cu sens unic

În plus, şeful statului apreciază că „această soluţie legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere”.

„Apreciem că activităţile Poliţiei Rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulaţie nu trebuie să se rezume la acţiuni vizibile şi presemnalizate, în caz contrar aceasta urmând a se afla în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile şi atribuţiile prevăzute de lege”, se mai arată în sesizare.

Preşedintele face referire şi la prevederile referitoare la instalarea panourilor de presemnalizare.

„Aşadar, potrivit legii, obligaţia de asigurare şi montare a panourilor de atenţionare nu incumbă poliţiei rutiere, ci administratorului drumului public. (…) În primul rând, întrucât poliţia rutieră are, potrivit legii, numai obligaţia de a solicita instalarea respectivelor panouri, considerăm că norma de la alin. (10) al art. 109 din legea criticată este lipsită de previzibilitate, întrucât sancţionarea poliţistului este relaţionată de un aspect ce nu are legătură cu atribuţiile sau conduita acestuia. În al doilea rând, legea este neclară întrucât lasă la latitudinea administratorului drumului public îndeplinirea obligaţiei de a asigura şi monta panouri de atenţionare, la solicitarea poliţiei rutiere, fără a prevedea sancţiuni pentru acesta în cazul în care nu-şi îndeplineşte obligaţia”, se mai arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis consideră că se adaugă noi cazuri de nulitate a procesului verbal de constatare a contravenţiei, distinct de cele prevăzute de cadrul general în materie.

„Or, în condiţiile în care respectarea acestor cerinţe nu ţine doar de conduita agentului constatator, ci depinde chiar de un terţ (amplasarea de panouri de semnalizare de către administratorii drumurilor) considerăm că ipoteza normativă de la alin. 10 al art. 109 din legea criticată contravine principiului securităţii raporturilor juridice prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se mai arată în sesizarea transmisă CCR.

În justificarea sesizării sale, Iohannis mai vorbeşte despre „paralelism legislativ”, despre încălcarea standardelor de claritate şi predictibilitate a legii, dar şi despre faptul că legea suspusă controlului prevede achitarea amenzilor într-un termen mai scurt decât cel modificat deja printr-o lege anterioară şi care urmează a intra în vigoare la 1 ianuarie 2019.

În plus, şeful statului consideră neclare prevederile referitoare la plata pe loc a amenzilor. Potrivit modificărilor supuse aprobării, „agentul constatator eliberează contravenientului chitanţa (…) nemaifiind necesară încheierea procesului-verbal de constatare a contravenţiei”, însă alte prevederi legislative în vigoare dispun că orice contranenţie „se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori”. În caz contrar, susţine preşedintele, sancţiunea nu are posibilitatea de a fi contestată, aşa cum prevede legea.

Klaus Iohannis mai face referire la încălcarea art. 22 alin. (1) din Legea fundamentală care ocroteşte dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică.

„Constatarea şi sancţionarea unor contravenţii pentru depăşirea limitelor de viteză privind circulaţia pe drumurile publice reprezintă, mai presus de toate, expresia protejării unui interes general, a siguranţei circulaţiei rutiere şi a dreptului fundamental la viaţă şi la integritate fizică, prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie. Modificările aduse art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002 referitoare la introducerea unor panouri de presemnalizare în absenţa cărora procesul verbal de constatare a contravenţiei este lovit de nulitate absolută aduc atingere tocmai posibilităţii poliţiei rutiere de a proteja acest interes general, conducând, în mod inevitabil, la o practică de respectare a dispoziţiilor legale privind limitele de viteză doar în zonele semnalizate ca atare”, se mai arată în sesizare.

De asemenea, şeful statului face referire la faptul că, în lipsa unor prevederi care să stabilească intrarea în vigoare a legii la o dată ulteriorară, până la montarea panourilor de semnalizare a radarelor, acţiunile Poliţiei vor fi imposibile.

„Ca o consecinţă, conducătorii auto ar putea înţelege că pe segmentele de drum fără panouri de avertisment pot depăşi viteza legală fără a fi sancţionaţi. Drept urmare, aplicarea legislaţiei rutiere în ceea ce priveşte viteza de circulaţie pe drumurile publice va fi lipsită de componenta sancţiunii şi se va îndepărta de la scopul ei, anume acela de a proteja viaţa şi integritatea corporală a tuturor participanţilor la trafic”, se mai arată în document.

Grupul Poliţiştilor Rutieri din România a transmis, în 20 iulie, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care atrăgea atenţia că, după adoptarea unor modificări la Codul Rutier care vizează presemnalizarea aparatelor radar, „numărul accidentelor rutiere, având cauză viteza excesivă, va creşte alarmant”.

Poliţiştii au cerut preşedintelui să nu promulge legea pe care o consideră un „pariu cu viaţa cetăţenilor” şi i-au solicitat să atace la Curtea Constituţională prevederile acesteia.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat, în 5 iulie, un proiect de lege pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de Guvern nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede, printre altele, că prezenţa maşinilor de poliţie cu radar trebuie presemnalizată prin panouri cu 500 – 2.000 de metri înainte.