SFANTA PARASCHEVA este percepută în popor ca fiind milostivă şi având un suflet mare şi bun, rugăciunile ei către Dumnezeu ocrotindu-i pe oameni de furtuni, trăsnete, grindină şi nenorocirile naturii, dar aducându-le şi alinare în faţa necazurilor vieţii.
Numeroase persoane cu probleme medicale grave, care nu mai au nicio speranţă de la medici, sau apropiaţi ai acestora au venit de-a lungul timpului la racla cu moaştele Sfintei Parascheva ca să se roage pentru miracole. Şi nu o dată rugile le-au fost ascultate.
Un copil de trei ani care rămăsese brusc fără grai, fără ca medicii să găsească vreo explicaţie, a fost adus de mama sa la SFÂNTA PARASCHEVA. Pe când femeia se ruga cu lacrimi la racla cu Sfintele Moaşte, deodată copilul a strigat „Mamă, mamă! Aici este Doamne, Doamne!”, aducându-i femeii o nemărginită bucurie în suflet pentru că rugăciunea îi fusese ascultată.
Un inginer bolnav de plămâni fusese internat în spital pentru o operaţie, dar medicii tot amânau intervenţia. În acest timp, mama sa a mers la moaştele Cuvioasei Parascheva, cerându-i sănătate pentru fiul ei. În mod miraculos, medicii au observat că leziunile pulmonare s-au vindecat în chip miraculos şi i-au spus bolnavului că nu mai este nevoie să fie operat pentru că s-a vindecat într-un mod inexplicabil pentru ei. „Este cineva care se roagă lui Dumnezeu pentru dumneavoastră!”, i-au spus medicii bărbatului.
Un bărbat a cărui faţă fusese cuprinsă de nişte bube urâte care supurau şi erau, pe deasupra, şi foarte dureroase s-a vindecat ca prin minune după ce soţia i-a adus o batistă pe care o atinsese de moaştele Sfintei Parascheva în timp ce se ruga pentru sănătatea soţului său. Femeia a mers să se închine la Cuvioasa Parascheva pentru că niciun tratament şi nicio alifie prescrisă de medici nu l-au ajutat pe soţul ei, rănile extinzâdu-se după fiecare tratament. Femeia a atins de moaştele Sfintei batista curată pe care o avea la ea, iar când a ajuns acasă, a pus batista pe faţa soţului. Durerile s-au potolit pe loc, iar după o săptămână au dispărut şi bubele.
Într-o zi, o femeie de 40 de ani a intrat în Sfânta Mitropolie, alergând prin biserică şi plângând în hohote. Un preot care se afla atunci în biserică a întrebat-o ce are, iar aceasta i-a spus că de la o sinuzită netratată a ajuns să aibă creierul acoperit de puroi şi avea nevoie de o operaţie foarte grea la care era puţin probabil să reziste, iar medicul îi spusese că nu mai are ce să facă, decât să aştepte moartea. Preotul a întrebat-o dacă crede în Dumnezeu, iar femeia a spus că da, dar că mergea rar la biserică, având serviciu, copii şi sărăcie mare. Atunci, el i-a făcut pomelnic şi a dus-o la Cuvioasa, unde s-a închinat. Preotul povesteşte că peste trei luni a întâlnit-o pe stradă, sănătoasă şi voioasă. Femeia i-a spus atunci slujitorului Domnului că la vreo trei săptămâni după ce a dat pomelnicul, a început să-i curgă puroi din nas şi a curs mult timp. „S-a scurs toată infecţia de pe creier şi m-am făcut sănătoasă”, i-a spus femeia, recunoscătoare pentru minunea care se făcuse.
Un preot din Ardeal care era bolnav de plămâni a simţit că începe să orbească, după ce făcuse foarte multe injecţii cu antibiotice. Când s-a dus la doctor, acesta i-a confirmat nenorocirea. Imediat, preotul s-a urcat în tren şi a mers la Iaşi, unde, găsind Catedrala era închisă, pentru că ora era înaintată, a înghenuncheat afară, lângă peretele unde erau moaştele Sfintei Parascheva, şi s-a rugat câteva ceasuri, plângând. A doua zi a simţit că este sănătos şi nu mai avea probleme nici cu ochii, nici cu plămânii şi s-a întors la mănăstirea din Ardeal unde slujea şi până atunci.
Odată, a venit de la Bucureşti o doamnă, aducând în dar Sfintei Parascheva un covor persan, mare şi frumos. Preotul care era la racla Cuvioasei a întrebat-o ce înseamnă acest dar. Dânsa i-a povestit că soţul ei, bărbat de 45 de ani, s-a îmbolnăvit şi, cu tot progresul medicinei, doctorii nu găseau leac la boala lui, spunându-i să se pregătească de moarte, că are cancer. Dar, într-o zi, a venit la ei acasă un prieten care le-a spus că pleacă la Iaşi, sfătuindu-i să-i dea bani şi pomelnic să îl ducă el la Sfânta Parascheva. Peste două luni, bărbatul s-a făcut sănătos fără nici un tratament şi, drept mulţumire, soţia sa, personal, a adus acest covor la Sfânta Parascheva.
În anul 1968 se povesteşte că la Mitropolie a venit o femeie din Bulgaria, care a povestit că avea un singur băiat, care a ajuns la facultate în anul al II-lea şi a înnebunit subit, ajungând să fie ţinut într-o cuşcă. Ea întotdeauna fusese credincioasă, în schimb soţul ei era ateu şi întotdeauna îl blestemase pe copilul lui şi Îl înjura pe Dumnezeu. Într-o noapte, după ce i se îmbolnăvise băiatul, a visat o femeie înaltă, îmbrăcată în negru, care i-a spus: „Dacă vrei să fie sănătos copilul tău, să vii la mine!”. Femeia n-a întrebat unde să meargă şi cine era cea pe care a visat-o. Însă, peste vreo două luni, a visat aceeaşi femeie, care i-a spus acelaşi lucru ca şi prima dată. A întrebat-o cine este şi ea i-a spus că este Sfânta Parascheva din Iaşi. Femeia, care locuia la Sofia, a făcut toate demersurile pentru a putea ajunge în România şi a mers la Iaşi pentru a se ruga pentru sănătatea fiului ei. Preotul a sfătuit-o cum să se roage şi să lase un pomelnic, iar femeia a stat până seara lângă raclă, rugându-se. După un an, a venit, împreună cu mama ei de 90 de ani, să-i mulţumească Sfintei Parascheva că băiatul ei se făcuse complet sănătos şi îşi continua studiile.
În anul 1955, o familie din Iaşi nu avea înţelegere în casă. Într-o seară, femeia disperată a părăsit căminul. Zadarnic au căutat-o soţul şi fiica. Şi după ce fetiţa s-a culcat, tatăl ei a alergat la Sfânta Parascheva şi s-a rugat cu lacrimi să-i întoarcă soţia cu bine în familie. Întorcându-se acasă, după o oră a bătut cineva în uşă. Era soţia, care avea chipul palid şi i-a spus soţului că a vrut să îşi pună capăt zilelor. „Diavolul mi-a dat în gând să mă sinucid. De aceea, m-am aşezat pe linia trenului aproape de gara Nicolina. Dar, la ora opt seara, pe când venea un tren cu viteză, fiica noastră, îmbrăcată în alb, a venit la mine, m-a apucat repede şi m-a aruncat afară de pe linie. Aşa am scăpat de moarte şi de osânda iadului”, a povestit ea. „Femeie, în seara aceasta, la ora opt, fiica noastră era culcată, iar eu mă rugam pentru tine. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastră, ci însăşi Sfânta Parascheva! Să-i mulţumim ei, căci ea te-a scăpat de această cumplită şi dublă moarte, trupească şi sufletească!”, a fost răspunsul bărbatului.
Anul acesta, un cuplu tânăr care se străduia de multă vreme să aibă un copil a venit la racla Cuvioasei pentru a-i mulţumi că le-a ascultat rugăciunile. Dacă anul trecut au venit să se închine şi să se roage Sfintei să-i ajute să aibă un copil, după ce metodele medicale dăduseră greş, acum cei doi au venit împreună cu copilul care li s-a născut. „Rugăciunile ne-au fost ascultate”, au povestit cei doi. „Am venit chiar acum cu minunea”, a spus fericitul tătic.