În mod normal, la auzul sirenelor, populaţia ar trebui să meargă spre cel mai apropiat adăpost anti-aerian. În acest moment, în București există peste 4.000 de adăposturi antiatomice și antiaeriene. Cu toate acestea, aproape nimeni nu știe unde sunt, când și cum pot să le utilizeze. În aceste momente, când tensiunile dintre Coreea de Nord şi SUA pe tema armelor nucleare au ajuns la cote fără precedent în ultimii 40 de ani, pericolul nuclear e mai real ca oricând. În cazul în care se va dezlănţui iadul, pagubele vor fi probabil incomensurabile. Există totuşi o aplicaţie care răspunde diverselor scenarii. Aplicat la România, scenariul ar arăta astfel:
București
1. Bomba atomică echivalentă celei de la Hiroshima (Little Boy – 15 kt) – peste 106.000 de victime estimate și aproximativ 260.000 de răniți. O bună parte al Capitalei ar fi făcută una cu pământul. O astfel de bombă este extrem de mică și redusă ca putere față de cele existente în prezent.
2. B83, cea mai mare bombă din arsenalul SUA 1.2 MT – peste 840.000 de morți estimați și 776.000 de răniți efectele exploziei ar ajunge și la Berceni, Mogoșoaia, Otopeni etc.
3. Tsar Bomba, cea mai puternică armă de acest gen, proiectată în fostul URSS (100 MT) – 1.961.380 de victime estimate și cam tot atâția răniți raza exploziei ar ajunge până la Târgoviște, Alexandria. Dragoș Vodă și ar trece Dunărea, în Bulgaria.
Aplicația Nukemap, utilizată pentru această simulare, a fost realizată de Alex Wellerstein.