SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014, cea mai lungă NOAPTE a anului. Ce înseamnă solstiţiul de iarnă FOTO şi VIDEO

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, care reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit Observatorului Astronomic.

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de Ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „Tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Alte articole

BMW cu doar doi cai putere după ce a rămas înzăpezit la munte VIDEO. Prognoza meteo de Crăciun şi Revelion

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Vor avea loc următoarele SOLSTIŢII DE IARNĂ:

• 2015    22 decembrie         6:48
• 2016    21 decembrie       21:44
• 2017    21 decembrie       18:28
• 2018    22 decembrie       00:23
• 2019    22 decembrie       06:19
• 2020    21 decembrie       12:02

Obiceiuri legate de solstiţiul de iarnă

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Craciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Turca sau Boriţa care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorâtă simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie ).

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Românii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsita în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele doua Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele doua solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximatie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.