Sondaj INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români ar participa la proteste de stradă dacă drepturile şi libertăţile le-ar fi încălcate

Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, conform unui Barometru INSCOP. Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi declară că ar participa la proteste de stradă dacă drepturile şi libertăţile le-ar fi încălcate.

54.1% dintre respondenţi spun că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, în timp ce 45.7% răspund negativ. 0.2% nu răspund.

Sondaj INSCOP: 56.4% dintre români consideră că Nicușor Dan va fi un președinte implicat în viața publică

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Declară că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990 în proporţii semnificativ mai mari decât media populaţiei: votanţii PNL (71%), PSD (63%), USR (62%), bărbaţii (64%), persoanele cu vârsta de 45-59 de ani (67%) şi peste 60 de ani (72%) , cei cu studii superioare (72%) şi locuitorii din urbanul mare (peste 60%). Declară că nu ştiu ce s-a întâmplat acum 35 de ani pe 13-15 iunie în proporţii mai mari decât media populaţiei în special: votanţii AUR (60%), persoanele cu vârsta de 18-29 de ani (76%) şi cele cu vârsta între 30-44 de ani (62%) cele cu educaţie primară (60%) şi locuitorii din mediul rural (52%).

Alte articole

Ilie Bolojan, după ce un nou sondaj INSCOP plasează PNL la 16,3% în preferințele românilor: „Încrederea într-un partid se numără când sunt alegeri locale și parlamentare”

Barometrul INSCOP Research: Românii vor revenirea la uniforme şcolare obligatorii

Proteste pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor

Întrebaţi dacă, în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste în stradă până când aceste ameninţări ar dispărea, 55.8% răspund ”Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile”. 26.8% aleg varianta ”Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile”. 16.5% spun că nu şi-au format o opinie, iar 0.9% nu răspund.

Răspund ”Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile” în proporţii mai mari decât media populaţiei : votanţii AUR (68%), tinerii sub 30 de ani (63%) şi persoanele cu educaţie primară (65%). Aleg varianta ”Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile” mai ales: votanţii PSD (52%), persoanele peste 60 de ani (42%), persoanele cu educaţie medie (32%) şi locuitorii din urbanul mic (32%).

”Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puţin peste jumătate dintre români. Mai mult, se observă diferenţe semnificative de cunoaştere pe diverse categorii de populaţie. Peste 70% dintre votanţii PNL şi peste 60% dintre votanţii PSD şi USR declară că ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanţii AUR declară că nu ştiu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani. De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie. Pe de altă parte, 68% dintre votanţii AUR şi 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când ameninţările ar dispărea. În contrast, doar 30% dintre votanţii PSD declară că ar participa la asemenea proteste.

Sondaj INSCOP: Peste 40% dintre români, îngrijorați de posibilitatea unui conflict/război

Raportat la totalul populaţiei, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile. Dimensiunea acţională a apărării drepturilor şi libertăţilor prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepţia asupra prezentului, motivaţiile izvorâte din cunoaşterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile. Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educaţiei cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice şi a unei societăţi reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăşi fundamentele regimului nostru democratic”, explică Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research.

Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.