Potrivit cercetării, 34% dintre locuitori din mediul urban care dețin o locuință prea mică au stări de nervozitate din această cauză, în timp ce 27% dintre cei chestionați au stări de îngrijorare, iar 25% de iritare. De asemenea, pe același segment de locatari, 16% dintre aceștia sunt fie deprimați, fie au neînțelegeri cu membrii familiei.
‘Înghesuiala locativă e una dintre problemele cele mai dramatice cu care se confruntă românii. Îi implică în mod special pe cei care locuiesc ‘la bloc’, cum se spune, și familiile numeroase cu membri care nu se pot separa pentru că nu au venituri disponibile. Oamenii care trăiesc la înghesuială sunt mai nefericiți. Avem date care arată că acolo unde sunt mai mulți locatari adulți decât camere de locuit, neînțelegerile și certurile sunt mai frecvente, iar oamenii sunt mai nervoși și mai deprimați, probabil și datorită lipsei de intimitate. Cum se odihnesc acești oameni? Cum mănâncă? Unde se pregătesc pentru școală sau pentru muncă? Cum gestionează preferințele divergente? Cum e atmosfera generală? Putem spune că tema densității excesive în locuințele românești lipsește cu desăvârșire de pe agenda publică’, a subliniat, într-un comunicat de presă, transmis luni de BCR, Petre Dătculescu, directorul IRSOP.
Conform studiului, cele mai multe persoane (32%) care trăiesc în locuințe la bloc cu mai multe persoane decât numărul de camere, sunt cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. De asemenea, peste un sfert (29%) dintre cei chestionați au vârste între 35 și 64 de ani.
În acest context, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (56%) locuiesc în blocuri de locuințe, iar 28% dintre cei chestionați au venituri de peste 3.000 de lei/lună.
Rezultatele studiului IRSOP scot în evidență faptul că principala problemă a locuinței este legată de vechime (47% dintre respondenți), urmată de nevoia de reabilitate (32%) și faptul că e nezugrăvită de mult (28%).
‘În blocurile de locuințe, unul din patru clienți trăiește în locuințe unde numărul persoanelor este mai mare decât numărul camerelor de locuit. Conform unei cercetari IRSOP făcute pentru Asociația Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR), se observă o densitate mai mare în rândul clienților tineri (18 — 34 ani). Există cazuri în care, într-un apartament de 2 sau 3 camere trăiesc împreună trei generații’, precizează Lucian Anghel, președintele BCR Banca pentru Locuințe.
Recent, EFdeN a lansat, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuințe (BCR BpL), Ghidul Condițiilor de Confort, document ce are ca unic scop îmbunătățirea calității locuirii în România și unde confortul este definit ca starea de bună dispoziție fizică și mentală, datorată factorilor externi, care pot fi de multiple naturi, însă satisfacția în legătură cu mediul interior este o noțiune subiectivă, ce depinde de fiziologia fiecărei persoane. ‘Se întâlnesc frecvent clădiri deficitare din punct de vedere al unuia sau mai multor categorii de confort: confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic, confortul vizual, în multe cazuri fiind vorba chiar de Sindromul Clădirilor Bolnave’, notează BCR.
Cercetarea realizată de IRSOP a fost efectuată pe un eșantion de 1.040 de clienți ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de 5 ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit.
Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe piața leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuințe. BCR este banca prima în România după valoarea activelor (14,8 miliarde euro), prima după numărul de clienți și prima pe segmentele de economisire și creditare.
Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene, cu 46.700 de angajați ce deservesc 15,9 milioane de clienți în cadrul a 2.700 de filiale din șapte țări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croația și Serbia).
Citeşte şi STUDIU: Chiria medie lunară pentru o garsonieră în Bucureşti a crescut cu aproape 5% în ultimul an