Suedia are probleme cu imigranţii ilegali, după ce un azilant uzbek a ucis cinci persoane, în Stockholm

În ultimele luni, poliția a organizat acțiuni de anvergură de verificare a documentelor de identitate în locurile unde lucrează de multe ori imigranți și a descoperit lucrători fără acte, ceea ce le-a transmis un avertisment angajatorilor și a generat dezbateri aprinse într-o țară tolerantă prin tradiție față de imigranți. În mai a avut loc cel mai mare raid de acest gen, când câteva zeci de ofițeri au descins la un șantier din Stockholm și au arestat nouă indivizi, alți 40 reușind să fugă.

La 7 aprilie, în jurul orei locale 15:00 (13:00 GMT), Rahmat Akilov, în vârstă de 39 de ani, lucrător în construcții, a intrat în plin cu un camion într-o mulțime de pietoni, cu o viteză de 100 km/oră pe Drottninggatan, o zonă pietonală și comercială printre cele mai aglomerate din capitala suedeză, omorând cinci oameni. Akilov se ascundea de autorități după ce cererea de azil i-a fost respinsă.

După atentat, premierul suedez Stefan Lofven a respins orice concesie față de solicitanții de azil respinși. Agenția suedeză pentru migrație estimează că 10.000 de solicitanți de azil vor alege să „dispară” în fiecare an, în loc să fie expulzați. În prezent, până la 50.000 de imigranți fără acte lucrează în hoteluri, restaurante, transporturi și construcții în Suedia, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Statele Unite nu-i mai scutesc pe imigranţii ilegali de deportare

Alte articole

MAI anunță cine sunt suspecții arestați în cazul jafului de la Muzeul Drents din Olanda: „Facem precizarea că niciunul dintre cei trei nu este român”

Şoferul moldovean al unui camion românesc, amendat drastic şi lăsat trei luni fără TIR în Italia. Ce regulă a fost încălcată

Suedia, care are 10 milioane de locuitori, se considera nu demult „o superputere umanitară”, primind cu brațele deschise imigranți care fugeau de conflictele din Orientul Mijlociu și Africa. Această atitudine pare însă să se fi schimbat: un studiu din acest an al Universității din Goteborg arată că 52% dintre suedezi susțin scăderea numărului de refugiați acceptați și doar 24% se opun, în timp ce acum doi ani aceste procente erau relativ egale, 40% și 37%.

Mai mult, partidul antiimigrație Democrații Suedezi a ajuns pe locul doi în preferințele de vot ale alegătorilor, a fost nevoit să-și echilibreze platforma tradițională de stânga cu necesitatea de a înăspri legislația cu privire la imigrație.