Indexul sclaviei moderne arată că România prezintă cel mai mare risc, alături de Italia. Aproape trei sferturi dintre cele 28 de state ale UE au înregistrat o creştere la acest capitol.
Riscul de sclavie modernă a crescut în aproape trei sferturi dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în ultimul an, iar situaţia din România este cea mai gravă, potrivit unui studiu anual al companiei britanice de consultanţă Verisk Mapleroft, relatează site-ul publicaţiei Forbes.
Potrivit celei de-a doua ediţii a Indexului Sclaviei Moderne (MSI), cele cinci ţări care prezintă cel mai mare risc sunt România, Grecia, Italia, Cipru şi Bulgaria – puncte cheie de intrare a imigranţilor în regiune, o categorie socială extrem de vulnerabilă la exploatare, informează Mediafax.
Studiul, care evaluează 198 de ţări în privinţa puterii legilor, a eficacităţii aplicării lor şi a severităţii încălcării acestora, arată scăderi ale cifrelor de evaluare pentru 20 de ţări din blocul comunitar.
Situaţia sclaviei moderne în România s-a deteriorat cel mai mult dintre toate ţările la nivel mondial, pierzând 56 de locuri în clasament până la cel de-al 66-lea cu cel mai mare risc. România şi Italia (clasată pe locul 133 în MSI) au înregistrat cele mai grave încălcări din UE, inclusiv forme severe de muncă forţată, precum şi trafic de persoane.
Potrivit companiei Verisk Maplecroft, prezenţa populaţiei migrante vulnerabile în ţările primare de destinaţie contribuie în mod esenţial la răspândirea sclaviei moderne în mai multe sectoare din regiune, cum ar fi agricultura, construcţiile şi serviciile.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie estimează că peste 100.000 de imigranţi au intrat în Europa, pe mare, în 2017. 85% din aceştia au debarcat în Italia, iar sosirile în Grecia au scăzut dramatic de la semnarea Acordului UE-Turcia privind refugiaţii în 2016, informează Mediafax.
Din cauza schimbării geografice privind sosirile pe mare ale imigranţilor, Verisk Maplecroft se aşteaptă ca riscul sclaviei moderne să se înrăutăţească în Italia în anul următor, agricultura fiind un domeniu de îngrijorare. „Criza imigranţilor a sporit riscul incidentelor de sclavie care apar în lanţurile de aprovizionare ale companiilor din Europa. Nu mai sunt doar zonele tradiţionale de aprovizionare din economiile emergente cărora companiile ar trebui să le acorde atenţie atunci când evaluează riscurile pentru furnizori şi mărfuri”, a declarat Sam Haynes, analist privind drepturile omului la Verisk Maplecroft.
Nici cele mai mari economii ale UE nu sunt imune la creşterea riscului de sclavie. Germania şi Marea Britanie au înregistrat scăderi negative privind indexurile lor, aflându-se la categoria „risc mediu” de sclavie.
În afara Uniunii Europene, Turcia a înregistrat a doua cea mai mare scădere din lume a indexului de sclavie modernă. Afluxul de 100.000 de refugiaţi din războiul sirian, combinat cu sistemul restrictiv de acordare a permiselor de muncă, au făcut ca mii de persoane să fie parte a forţei de muncă ilegale din Turcia.
Analizând situaţia din Asia, studiul britanic a dezvăluit că Bangladesh, China, India, Indonezia, Malaezia, Myanmar, Filipine şi Thailanda se încadrează la situaţia „risc extrem” sau „risc înalt” de sclavie modernă.