Numită în popor și Sfânta Vineri, Sf. Cuvioasa Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei, praznicul acesteia urmând a fi sărbătorit pe 14 octombrie.
Mulți dintre cei care au venit duminică să asiste la Slujba liturgică spun că au venit să se închine și la racla cu moaștele Sfintei Parascheva pentru a evita aglomerația din următoarele zile.
Potrivit reprezentanților Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, racla cu moaștele Sf. Cuvioasa Parascheva și cea în care se află fragmente din sfintele moaște ale mai multor sfinți ai Bisericii Ortodoxe vor fi scoase luni dimineața din Catedrala Mitropolitană din Iași și vor fi purtate în jurul sfântului locaș, apoi vor fi depuse în baldachinul special amenajat. Procesiunea va începe la ora 6,30 cu Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, apoi se va face înconjurul catedralei prin bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.
În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, când se sărbătorește hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, municipiul Iași devine cel mai mare centru de pelerinaj din țară și unul dintre cele mai mari din Europa. La moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, dar și la cele ale sfinților aduși în pelerinaj special cu această ocazie, vin să se închine atât ortodocși, cât și romano-catolici din țară și străinătate. Cei care vor veni la Iași pentru a lua parte la manifestările religioase organizate cu prilejul hramului Cuvioasei Parascheva vor avea prilejul de a se închina și la moaștele Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul. Racla cu moaștele sfântului va fi adusă miercuri, 12 octombrie, spre închinare de la un lăcaș de cult din Cipru.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea și s-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.
Un frate al ei s-a călugărit sub numele de Eftimie și, de-a lungul anilor, a fost ales episcop în localitatea Madite. Ea a plecat de acasă, oprindu-se la Constantinopol, după care s-a stabilit timp de cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Țara Sfântă, la Ierusalim. A intrat la o mănăstire în Iordan, unde s-a dedicat postului și rugăciunii. Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost inițial îngropată, trupul său a fost dezgropat și așezat în Biserica Sfinții Apostoli din Epivat, unde a stat 200 de ani.
Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaștele să fie strămutate în mai multe locuri. În anul 1235 ele au fost depuse la Biserica Maica Domnului din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părți însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au rămas până în anul 1521, când turcii au cucerit și acest oraș. Moaștele au fost duse la Constantinopol după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaștele Paraschevei au ajuns în Moldova, în semn de recunoștință față de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.
Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în Biserica mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, unde au rămas depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaștele au fost duse în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanșate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele neatinse de sinistru au fost moaștele Cuvioasei.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost canonizată în ședința din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR.
Citeşte şi Sfânta Parascheva. Cort, alimente şi ceai pentru pelerini în curtea Facultăţii de Teologie din Iaşi