Traian Băsescu, la final de mandat: Marea satisfacţie e să-i aud pe pesedişti vorbind de statul de drept VIDEO

Traian Băsescu este primul preşedinte avut de România după 1989 care a avut două mandate succesive, iar bilanţul celor 10 ani petrecuţi în fruntea ţării a fost prezentat sâmbătă, la Palatul Cotroceni.

Principalele teme abordate au fost securitatea României, poziţia în Uniunea Europeană şi statul de drept.

SCANDAL URIAŞ la COTROCENI. Mircea Badea, OPRIT să intre la discursul lui TRAIAN BĂSESCU

Traian Băsescu a menţionat că, după 10 ani, poate spune că România este o ţară mai sigură ca niciodată, cu o armată bine pregătită pentru eventuale situaţii de criză, datorită misiunilor în teatrele de operaţiuni din străinătate.

Iată principalele declaraţii:

Alte articole

Traian Băsescu: „Până de curând ne certam pe cine să votăm. Acum nu mai avem pe cine să votăm. Oare pentru cât timp? Vom vedea…”

Traian Băsescu îl distruge pe Călin Georgescu: „Diferenţa între suveraniştii europeni şi Călin Georgescu este uriaşă. Ăsta e un şarlatan”

Aş vrea ca românii să aibă câteva puncte de vedere ale preşedintelui care şi-a terminat mandatul şi poza reală a României, nu pe cea pe care o văd la televizor. Mi se pare extrem de important ca o astfel de poziţie a preşedintelui care a fost timp de 10 ani şef al statului să existe. Cu recomandarea ca aceia care se află deja prin studiouri gata să demoleze orice, să citească documente oficiale ale statului român, ale UE, ale NATO şi pe urmă să se pronunţe pentru ca românii să afle adevărul.

Traian Băsescu: Le mulţumesc românilor pentru ONOAREA de a le fi preşedinte timp de zece ani

Nu voi prezenta toate realităţile. Mă voi fixa pe trei segmente extrem de importante.

Vreau să mulţumesc românilor pentru onoarea pe care mi-au făcut-o, de a le fi preşedinte timp de 10 ani. Este o onoare pe care nu o voi uita până la sfârşitul vieţii nici eu, nici soţia mea, nici familia mea şi o onoare pentru care le voi fi dator.

Temele pe care le consider vitale sunt securitatea României, România şi Uniunea Europeană şi statul de drept.

Aş începe făcând o precizare: Când mi-am început mandatul în 2004, principiul pe care am înţeles să funcţionez a fost acestea sunt instituţiile, acestea sunt legile, să le facem să funcţioneze mai bine. Nu am plecat de la premisa că trebuie luate lucrurile de la capăt, pentru că este foarte greu să faci un asemenea exerciţiu şi este neproductiv. După mandatul domnului Iliescu am pus o virgulă şi am preluat ce am considerat că este bun şi îmbunătăţind ce am considerat că trebuie îmbunătăţit, în virtutea atribuţiunilor constituţionale.

În privinţa securităţii, afirm cu toată responsabilitatea că românii trăiesc într-un stat sigur. Într-o lume în care atacurile cibernetice sunt la ordinea zieli, în care Europa şi NATO sunt formate din state care sunt ţinte pentru terorişti, pentru atacuri cibernetice, România este o ţară sigură, datorită modului cum instituţiile ei funcţionează.

Dacă privim la agresivitatea veciunului nostru de la Răsărit, domnul Putin, şi a armatei sale, vă asigur că România este un stat sigur. Pentru România nu există riscul unei invazii, al unei destabilizări proiectate la Moscova. Şi nu pentru că Putin nu este interesat de România. Este interesat, dar România este într-o structură solidă, are un parteneriat solid cu SUA, România a devenit un furnizor de securitate pentru multe state NATO. Prin participările militare avute în Balcani, în Irak, în Afganistan şi în Africa, militarii români s-au instruit în teatre de operaţii. Avem o armată perfecţionată în condiţii de război, o armată antrenată. Furnizăm securitate prin scutul antirachetă de la Deveselu. El este destinat să protejeze nu doar România, ci multe alte state ale NATO, inclusiv SUA.

Nu în utlimul rând, în momentul de faţă sunt luate decizii pentru crearea a două comandamente NATO pe teritoriul României, care trebuie să devină operaţionale până în 2016 un comandament de batalion şi un comandament NATO de divizie.

Deci, din punct de vedere al securităţii, România este mai sigură ca niciodată. Iar din acest punct de vedere mesajul meu către români este că suntem în siguranţă.

Serviciile româneşti de informaţii, fie că vorbim de SRI, de SIE sau de Serviciul de Informaţii ale Armatei sunt permanent conectate la sistemele de informaţii ale aliaţilor, mai ales la cele care vizează cooperarea în NATO, dar şi relaţia specială pe care o avem cu SUA.

Aici aş face o paranteză, nu vreau să fie o confuzie: Am văzut politicieni care spun că parteneriatul este din 2004. Da, era o scrisoare a doamnei Madeline Albright, în care se vorbea de un parteneriat cu România Parteneriatul de care vorbesc este cel agreat la nivel de şefi de stat, de Barack Obama şi de mine, vizează educaţie, cercetare, dezvoltare, schimburi turistice, o paletă extrem de largă şi trebuie pus în practică.

Am convingerea că ultima legislaţie care vizează punerea la îndemâna serviciilor de informaţii a accesului la Internet şi un control al operatorilor pe cartelele pre-pay este o măsură care poate preveji atacuri teroriste şi cibernetice la adresa României. Trebuie avută grijă mare la controlul serviciilor de informaţii pentru ca niciodată nimănui să nu-i treacă prin cap să ajungă la abuzuri. Pentru că Internetul a devenit un mod de viaţă şi accesul la chestiuni de ordin personal care pot fi utilizate pe urmă public trebuie controlat.

În concluzie, dacă la începutul mandatului meu odată cu intrarea efectivă a României în NATO eram o ţară NATO, acum suntem o ţară NATO credibilă în interiorul Alianţei. Iar cele expuse anterior sunt de natură să-i convingă şi pe pesimişti.

România trebuie să investească mai mult în modernizarea echipamentelor forţelor armate. Îl informez pe domnul ministru Duşa că am vorbit cu Junker să se găsească o metodă să se poată mări deficitul cu încă 0,3% pentru dotarea armatei.

Dacă din punct de vedere al securităţii s-au produs evoluţii extrem de importante, obligaţia este să continuăm. Nu trebuie pus punct.

A doua poză care trebuie făcută românilor, pe care nu o văd, din punct de vedere al activităţii preşedintelui, pusă sub ameninţare este legată de prezenţa noastră în Uniunea Europeană. UE este singura opţiune viabilă pentru ca România să ajungă la prosperitate cândva.

În perioada crizei economice, în interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei euro de zona non-euro. Am avut şansa unei Germanii care nu a vrut o Europă cu două caegorii de state şi am obţinut cu sprijinul Germaniei dreptul de a fi parteneri în toate zonele în care se luau măsuri pentru zona euro. Am obţinut celebrul „pachet de şase” şi apoi „pachetul de două norme” şi am devenit parteneri în zona Euro plus.

Traian Băsescu: Nu am fost un preşedinte genial, dar am făcut cât am putut

De la intrarea în UE, România a făcut progrese formidabile. România îndeplineşte criteriile de intrare în zona Euro. Românii pot fi optimişti în privinţa economiei. Avem o perspectivă economică bună. În doi ani, România nu va mai avea deficite.

Legea Educaţiei a fost una bună, chiar dacă au fost câţiva paşi înapoi.

Sistemul de sănătate trebuie reformat. Trebuie pus în centrul reformei interesul pacientului. Am eşuat cu acest proiect de lege probabil din cauza unei intervenţii nereuşite. Dar discuţia trebuie reluată şi este o prioritate.

Pentru modernizarea clasei politice avem nevoie de reforma finanţării partidelor, de respectarea referendumului din 2009, prin care poporul a votat cu peste 80% un parlament cu 300de parlamentari. Avem nevoie de introducerea votului prin corespondenţă, tot pentru a ne consolida poziţia în interiorul UE. Pentru că în Europa este o mare nedumerire cum a fost posibil ca mii de români să vrea să voteze şi să fie împiedicaţi de sistemul în care alegerile au fost organizate.

Nu în ultimul rînd cred că este nevoie de reforma finanţelor publice. Nu vorbesc de reforma ANAF, ci a sistemului de taxe. Noi avem cea mai mare contribuţie la bugetul de stat din taxa pe forţa de muncă, din TVA, din bani care se află sau sunt generaţi de cei care produc. Îmi permit să sugerez să se schimbe centrul de greutate de pe intreprindere şi cetăţean pe proprietate. Taxele pe proprietate în România sunt prea mici, iar cele pe producţie sunt prea mari. Trebuie să facem această schimbare pentru a stimula propria noastră dezvoltare.

România trebuie să-şi asigure independenţa energetică pentru ea şi pentru Republica Moldova şi cred că este esenţial ca, în numele democraţiei, să se găsească soluţii fiscale pentru mass-media. Sistemul fiscal, pe de o parte, dar şi realităţile economice, fac ca presa să fie mult prea încorsetată de interesele patronilor de presă. Un mediu fiscal favorabil presei este o soluţie care ar duce la redobândirea independenţei presei. Nu insist acum, dar ca opozant s-ar putea să-mi fac o temă din acest lucru.

A fost un efort căruia m-am dedicat mai mult decât celui privind siguranţa naţională: efortul de a intra în dezbaterea politică, de a mă bate cu deţinători de trusturi de presă. Nu m-am bătut cu ziarişti. Chiar dacă asta a însemnat să fiu umilit zi de zi, de dimineaţa până seara.

Traian Băsescu: Sper să îndeplinim criteriile pe justiţie pentru a adera la Schengen

Am o mare satisfacţie: să ştiţi că nu sunt deloc încrâncenat, dar de câte ori vorbesc de justiţie îmi aduc aminte cât am pătimit din cauza ei şi a poziţiei mele, când mă acuzau că justiţia e la mâna mea, că la Cotroceni se taie şi se spânzură. Pot să afirm că nu a existat niciun dosar care a pornit pentru că a spus Băsescu procurorului sau judecătorului. Sau vreun dosar care să se fi oprit. Singurul dosar pe care l-am urmărit de la cap la coadă a fost cel de terorism al lui Omar Hayssam. În rest nu am cerut niciunui procuror pe cine să ancheteze sau vreunui judecător să dea o anumită soluţie. Şi mă bucur, poate asta e satisfacţia supremă a mandatului meu, aceea că începând cu 17 noiembrie 2014, atât PSD, cât şi PNL au profund în discurs statul de drept şi independenţa justiţiei. Mai au nevoie de timp să internalizeze, dar faptul că astăzi aud liderii, şi nu numai, vorbind de stat de drept, de independenţa justiţiei, am să le aduc aminte că pentru acest discurs m-au suspendat de două ori. Dar e bine, pentru că atunci când vor şi internaliza acest discurs avem garanţia că reforma în justiţie este ireversibilă. Până când cele două mari partide nu vor realiza că asta e şansa reală a României, justiţia independentă, dar şi bine făcută, sunt extrem de încurajat de discursul lor de după 16 noiembrie. Asta e satisfacţia mea după 10 ani de mandat: Să auzi pesediştii bătrâni vorbind de stat de drept (râde).

Traian Băsescu: Azi l-am botezat pe Răducu, în februarie mai vine un nepot. Nu îţi mai vine să fii premier

– Astăzi l-am botezat şi pe Răducu. Am doi nepoţei, vine unul şi în februarie. După ce ai vfost preşedinte, nu îţi vine să mai fi prim ministru. Cu siguranţă voi folosi un birou de la PMP, pentru că încă nu îl am pe cel pe care trebuia să-l am prin lege, dar nu am proiecte politice. O să mă mişc printre prietenii pe care îi mai am la PMP şi familie.

România are o problemă. Acum 25 de ani am ieşit din comunism, unde eram toţi egal. SUA, cea mai puternică ţară a lumii, poate pleca de la premisa că cel mai puternic element de securitate este prosperitatea propriului popor. Dar eu spun că singura opţiune pentru ca România să ajungă la prosperitate este Uniunea Europeană.

Regrete după 10 ani de mandat: Nu eu singur am făcut stabilizarea în interiorul NATO, am avut instituţii, guvern, servicii de informaţii. Nu sunt un merit al meu, ci al statului. Nu vreau să înţelegeţi că îmi asum aceste lucruri singur şi am plecat cu ele în geantă. Am vrut să punctez câteva elemente exrem de importante.

În partea de eşec, vă pot spune că am avut o idee nefericită prin introducerea votului uninominal, pentru că a fost un eşec total şi a adus la acest monstru de Parlament. Eşecuri mai am multe: revizuirea Constituţiei, spre exemplu. Dar aici ar fi un mare risc dacă s-ar face doar pentru a se face.

Despre eşecuri cu oameni pot să scriu o carte. Alina Bica intră la lunga listă de oameni cu care am dat-o în bară. La numirile de magistraţi, în afară de cei numiţi pe funcţii, eu nu cunosc nici procurori, nici judecători. E foarte greu să-i cunoşti pe toţi. Îmi aduc aminte că la domnul Morar am plecat de la criteriul că a avut curaj să-l aresteze pe senatorul Ciupe, care era din partid cu mine. La Codruţa Kovesi am cerut o listă cu toţi procurorii din teritoriu, cu procentajul de succes. Codruţa la Sibiu nu avea foarte multe dosare, dar avea rată de sută la sută succese. M-am uitat, sigur şi că e femei şi cum eu am acest principiu că femeile trebuie promovate…

Traian Băsescu: Fratele meu nu a luat bani de la familia lui Bercea. A fost o înscenare

Fratele meu nu a luat bani şi Abraham şi Bercea au făcut o înscenare. Era vorba de bani pe care i-a primit şi îi dădea familiei lui Bercea. Aş fi spus-o de când a apărut situaţia, pentru că ştiam. Şi v-am spus că voi vorbi când termin mandatul. Mai sunt câteva ore şi nu vreau să influenţez justiţia.

Nu plec cu regrete sau cu păreri de ră, ci doar cu întrebarea dacă puteam să fac mai mult.

TRAIAN BĂSESCU, 10 ani la Cotroceni. Două mandate în IMAGINI: ipostaze inedite şi poze amuzante

Președintele Traian Băsescu a declarat în luna august că își va prezenta bilanțul celor două mandate după terminarea celui actual.

Traian Băsescu, de la Primăria Bucureştiului, la cârma ţării

Traian Băsescu a devenit preşedinte al României în 2004, când a candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat în contextul retragerii lui Theodor Stolojan, care a invocat motive de sănătate. La acel moment, Băsescu avea deja o lungă carieră politică, ocupând funcţiile de ministru al Transporturilor, primar al Capitalei și preşedinte de partid.

În cel de-al doilea tur de scrutin, Traian Băsescu a câștigat alegerile pentru prima funcție în stat în fața lui Adrian Năstase.

În timpul primului său mandat prezidențial, România a aderat la UE, în 2007. De asemenea, în 2006, șeful statului a prezentat, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, conduse și coordonate de istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu.

În 2007, cel de-al treilea președinte al României de după 1989 a fost suspendat din funcție de către Parlament.

Pe fondul scandalului „bilețelului roz”, la inițiativa PSD, Parlamentul l-a suspendat pe președintele Traian Băsescu, însă rezultatul referendumului l-a reconfirmat în funcție.

El a încercat să introducă votul uninominal, însă referendumul organizat în acest sens nu a fost valabil din cauza numărului mic de votanți care s-au prezentat la urne.

Tot în primul mandat, președintele Băsescu a semnat decretul pentru organizarea referendumului de trecere de la sistemul parlamentar bicameral la cel unicameral în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Conform rezultatelor finale ale referendumului, 77,78% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezența fiind de 50,95%, referendumul fiind astfel validat.

În 2009, Traian Băsescu, susținut de PDL, și-a depus din nou candidatura la Președinție. El a câștigat alegerile prezidențiale, în urma celui de-al doilea tur de scrutin, în fața lui Mircea Geoană.

În cadrul ceremoniei de validare de la CCR, Traian Băsescu declara că obiectivul său principal este ca fiecare român să simtă că președintele este și al lui, indiferent cum a votat la alegeri.

În 2011, șeful statului a trimis Consiliului Legislativ un proiect de revizuire a Constituției, care a avut la bază proiectul Guvernului Boc. El susținea ca angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului să se poate realiza doar o singură dată pe sesiune, exceptând legea de buget și a asigurărilor sociale. În viziunea președintelui Traian Băsescu, „urmărirea, percheziția, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se poate face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, eliminând prevederea din actuala Constituție și păstrată în varianta de revizuire a Guvernului Boc, conform căreia parlamentarii „nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei.

Și în cel de-al doilea mandat Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, la inițiativa USL, care invoca faptul că acesta „i s-a substituit lui Emil Boc nu doar ca prim-ministru, ci și ca președinte al PDL”. După referendumul din 2012, care nu a fost validat tot din cauza prezenței alegătorilor, Băsescu a rămas șef al statului.

Președintele Traian Băsescu își încheie duminică deceniul de prim om al statului, succesorul său fiind Klaus Iohannis.