Băsescu: CSAT a aprobat prezenţa aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România

Obiectivul esenţial al României la summit va fi obţinerea angajamentului NATO privind întărirea întregului flanc estic al Alianţei, nu doar al celui nord-estic, cu Polonia şi ţările baltice. Cererea se întemeiază pe comportametul agresiv al Rusiei în zonă. „Obiectivele la summitul NATO sunt generate de evenimentele din Ucraina şi de ce a arătat preşedintele Putin în acţiunea Federaţiei Ruse, acţiune ce a ajuns la limite ce frizează iraţionalul. Câtă vreme nu respectăm acordurile internaţionale şi frontierele nu mai putem vorbi de raţional. Plecând de la aceste premise, România solicită generic consolidarea flancului estic al Alianţei de la nord la sud, asta înseamnă şi introducerea României în sistemele de alertă şi capabilităţi de reacţie„, a declarat Traian Băsescu.

În al doilea rând, România va pleda pentru lărgirea sensului articolului 5 al Tratatului Organizaţiei Atlanticului de Nord, cel care asigură sprijin militar mutual în cazul unei agresiuni armate faţă de statele membre. Se doreşte ca aplicarea articolului 5 să se aplice şi în cazul unor agresiuni de tip hibrid precum cel din Ucraina. „Este vorba de situaţiile în care un stat care nu recunoaşte, dar îşi trimite forţe fără însemnele unei armate, iar aceşti oameni coordonează punerea sub control militar şi politic al unor teritorii, dar care nu justifică aplicarea articolului 5. Când asupra unui stat se fac presiuni cu armate regulate la frontiere cu sprijin pentru cei care au apărut ca omuleţii verzi din Ucraina, este necesară o masare a armatelor NATO. Sperăm într-o redefinire a articolului 5, în funcţie de ceea ce a făcut Rusia„, a spus preşedintele României.

În al treilea rând, partea română speră ca aliaţii săi să reconsidere fundamentele relaţiei dintre NATO şi Rusia. „Vrem o definire clară a relaţiilor dintre NATO şi Rusia. Există un document fondator din 1997, când nimeni nu credea că Rusia va avea acţiunile de acum şi va trebui să dezbatem care este valoarea acestui document şi dacă principiile sale rămân valabile”, a conchis preşedintele.

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

Alte articole

Culisele întâlnirii dintre Traian Băsescu și Ludovic Orban. Cum a fost luată decizia retragerii candidatului Forței Dreptei: „Ne-am întâlnit să bem o cafea” / „Orban e un politician prea matur”

Traian Băsescu îl desființează pe Mircea Geoană: „Uitați-vă la el. Dacă îl zdruncin puțin, își pierde busola imediat”

-Şedinţa CSAT a fost legată de prezenţa unor aeronave de luptă NATO pe teritoriul nostru, aeronave ce fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO care, împreună cu avioanele noastre, să asigure poliţia aeriană. Vor putea staţiona 200 de militari NATO în spaţiul de responsabilitate al României. Hotărârea a fost adoptată.

-Un alt punct a fost legat de posibila participare a ca stat coordonator în domeniul apărării cibernetice a Ucrainei. România îşi asumă programul ca lider coordonator pe unul dintre cele 4 programe de asistenţă pentru Ucraina, cel privind securitatea cibernetică.

-Statele membre NATO se angajează să nu instaleze baze permanente mari la frontiera de est a NATO. Cu asta am răspuns celor care prooroceau baze mari în România.

-Noi suntem într-un curs continuu de negocieri de trei luni: preşedinţia, MAE şi MApN. Nu s-a luat azi mandat pentru că nu era posibil. De aceea nu am putut face vizita în Turcia pentru validarea mandatului preşedintelui Erdogan. Obiectivele la summitul NATO sunt generate de evenimentele din Ucraina şi de ce a arătat preşedintele Putin în acţiunea Federaţiei Ruse, acţiune ce a ajuns la limite ce frizează iraţionalul. Câtă vreme nu respectăm acordurile internaţionale şi frontierele nu mai putem vorbi de raţional. Plecând de la aceste premise, România solicită generic consolidarea flancului estic al Alianţei de la nord la sud, asta înseamnă şi introducerea României în sistemele de alertă şi capabilităţi de reacţie.

-Dincolo de realizarea capabilităţilor pentru tot flancul sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Voi vorbi după summit despre ele. În acelaşi timp, noi solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate ale armatei României cu alte forţe ale statelor NATO, cu accent deosebit pe forţele navale, având în vedere forţa deosebită a flotei ruse de la Marea Neagră. Prezenţa acestei flote ne generează îngrijorări. Un număr mare de exerciţii ale aliaţilor cu flota României şi a Bulgariei este de mare interes pentru România.

-Suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă. De asemenea, am dori ca summitul să clarifice abordarea aliaţilor atunci când discutăm despre un război hibrid ca cel care se desfăşoară în Ucraina, adică un stat care nu recunoaşte îşi trimite forţe fără însemnele unei armate, iar aceşti oameni coordonează punerea sub control militar şi politic al unor teritorii, dar care nu justifică aplicarea articolului 5.

-Când asupra unui stat se fac presiuni cu armate regulate la frontiere cu sprijin pentru cei care au apărut ca omuleţii verzi din Ucraina, este necesară o masare a armatelor NATO. Sperăm într-o redefinire a articolului 5, în funcţie de ceea ce a făcut Rusia. Este un model de succes în statele slabe, ce şi-au neglijat apărarea, în statele corupte.

-Aşteptăm ca summitul să consemneze progresele şi să confirme dezvoltarea în continuare a sistemului antirachetă al NATO. Deocamdată, suntem la stadiul în care sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale România-SUA. Am vrea să se reconfirme continuarea procesului de instalare a scutului antirachetă.

-Aşteptăm consemnarea importanţei strategice a Mării Negre. Urmare şi a evoluţiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinirea importanţei strategice a Mării Negre, mai ales dacă privim nu doar prin prisma cercului de foc al conflictelor îngheţate toate create de Moscova. Marea Neagră este înconjurată de un brîu de conflicte îngheţate ce pot fi acţionate de la un singur buton, anume de la Moscova. Acest lucru generează obligaţia statelor NATO de a lua notă de importanţa Mării Negre.

-Am dori ca Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de apărare. Împreună cu armata moldoveană, state membre NATO pot face exerciţii comune de apărare, de intervenţii în caz de calamităţi. Dacă vor accepta autorităţile din Moldova ca astfel de exerciţii să se desfăşoare, va fi foarte bine.

-Vrem o definire clară a relaţiilor dintre NATO şi Rusia. Există un document fondator din 1997, când nimeni nu credea că Rusia va avea acţiunile de acum şi va trebui să dezbatem care este valoarea acestui document şi dacă principiile sale rămân valabile.

-SUA vor atenţiona cu certitudine partenerii din UE cu privire la obligaţia de a aloca 2% din PIB pentru apărare, pentru a recupera decalajul uriaş dintre ele şi Europa. Statele Unite au dreptate şi va trebui să găsim soluţii privind nevoia noastră de apărare şi mai ales de descurajare. Dacă am fi respectat în ultimii 10 ani această obligaţie, acum nu am mai fi fost atât de interesaţi să facem exerciţii comune, de stabilirea de baze NATO. Nu suntem singura ţară în această situaţie, dar viaţa ne învaţă că nu putem miza la nesfârşit să ne apere alţii.

-Trebuie să avem şi varianta acţiunii iraţionale, a celei care nu respectă dreptul internaţional.

Preşedintele Traian Băsescu a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). În şedinţa CSAT urma să se discute despre mandatul României la Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care se va desfăşura în perioada 4 – 5 septembrie a.c. în Newport (Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) și care se referă, în principal, la participarea României la misiunea NATO din Afganistan în anul 2015 şi la unele măsuri stabilite la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, în contextul situaţiei regionale actuale. Chiar dacă nu a fost anunţat pe ordinea de zi, participanţii la şedinţa CSAT ar putea discuta şi despre criza din Ucraina.