Comoara este formată din sute de piese, perle, un ciocan al lui Thor, broşe şi inele, a indicat luni agenţia germană DPA citându-l pe arheologul amator René Schön, dar şi Biroul Arheologic Regional.
Schön şi elevul Luca Malaschnitschenko au descoperit o piesă din acest tezaur în luna ianuarie, cu ajutorul unui detector de metale, pe un câmp din apropierea localităţii Schaprode, situată pe insula Rügen din Marea Baltică. Autorităţile locale au excavat comoara pe 14 şi pe 15 aprilie.
O sută de piese par să dateze din perioada lui Harald I (910-987), un rege unificator care a respins credinţele vikingilor şi a introdus creştinismul în Danemarca. Comoara conţine însă şi piese mai vechi, provenind din zone îndepărtate, cum ar fi un dirham din Damasc, transformat în bijuterie, care datează din anul 714.
Cele mai recente piese datează din anii 980, ceea ce sugerează că tezaurul ar fi putut fi ascuns de anturajul lui Harald 1, care, după ce a pierdut o bătălie împotriva propriului său fiu în 986, a fugit spre Pomerania, unde a murit un an mai târziu, potrivit literaturii secolului al X-lea.
Bijuterii datând din aceeaşi epocă au fost descoperite în apropiere, pe insula Hiddensee, la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar istoricii specializaţi în această regiune sunt de părere că şi aceste obiecte preţioase ar fi putut fi ascunse în timpul fugii regelui.
Harald Dinte Albastru este o figură istorică importantă în spaţiul nordic – în onoarea sa fiind denumită tehnologia wireless Bluetooth. De altfel, simbolul Bluetooth este o combinaţie între două litere runice care reprezintă iniţialele regelui Harald.