Un nou summit pentru alegerea conducerii Uniunii Europene pe 30 iunie. Liderii UE nu au căzut de acord la şedinţa de joi

Liderii UE au convenit să organizeze un nou summit pe 30 iunie, pentru selectarea unui nou preşedinte al Comisiei Europene, din cauza lipsei de susţinere pentru candidaţi. Şedinţa de joi a durat mai bine de patru ore.

„Nu a existat o majoritate pentru niciun candidat”, a declarat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Tusk a spus că liderii UE se vor întruni la un nou summit pe 30 iunie pentru a continua negocierile privind posturile cheie ale blocului european şi a precizat că în summit-ul de joi de la Bruxelles au fost discutate o varietate de subiecte, precum bugetul pe termen lung al UE, adoptarea Agendei Strategice şi confirmarea prelungirii sancţiunilor aplicate Rusiei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tusk a confirmat prelungirea cu şase luni a sancţiunilor impuse Rusiei, din cauza nerespectării Acordului de la Minsk.

Alte articole

Premierul Poloniei acuză Moscova că alimentează conflictul politic de la Varșovia. Medvedev vorbește despre o ”lovitură de stat”

Alertă majoră în Polonia. Premierul Donald Tusk şi ministrul Apărării, vizaţi de o tentativă de asasinat

Acordul de pace de la Minsk, care prevede o încetare a ostilităţilor în regiunea Donbass din Ucraina, a fost mediat de UE şi susţinut de Moscova şi Kiev. Acordul a fost semnat la sfârşitul lui 2014 şi modificat la începutului 2015, însă este încălcat cu regularitate.

De asemenea, liderii UE au discutat şi despre modalităţile prin care Uniunea Europeană ar putea respecta Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

„O majoritate vastă a statelor susţin ajungerea la neutralitatea climatică până în 2050. Însă nu am putut ajunge la unanimitate astăzi. Totuşi, avem motive să credem că acest lucru se va schimba, pentru că nicio ţară nu a exclus posibilitatea unei decizii pozitive în următoarele luni”, a precizat Tusk.

Tusk a informat şi că preşedintele cipriot i-a pus la curent pe lideri cu privire la situaţia de pe coasta Ciprului: „Consiliul European este pregătit să răspundă corespunzător şi să arate solidaritate cu Cipru. Comisia şi Serviciul de Acţiuni Externe au primite ordine să prezinte opţiuni privind ce măsuri s-ar putea lua”.

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat joi că Consilul European ar trebui „să condamne fără rezerve acţiunile ilegale ale Turciei”, Ankara lansând forări exploratorii în domeniul gazelor naturale în apele Ciprului.

Descoperirea unor uriaşe zăcăminte de gaze naturale în regiune, în ultimii ani, a stârnit interese. Cipru a semnat contracte de explorare cu giganţi în domeniul hidrocarburilor ca ENI (Italia), Total (Franţa) sau ExxonMobil (Statele Unite). Însă Cipru, un stat membru UE, îşi exercită autoritatea doar în două trimi din sudul insulei. Partea de nord a insulei este ocupată de Turcia din 1974.

Rezultatul reprezintă un pas înapoi pentru Partidul Popular European (PPE) care îşi asumase conducerea Comisiei Europene pentru candidatul său Manfred Weber după ce a devenit cel mai mare grup din Parlamentul European la alegerile din mai.

Într-un răspuns care riscă să afecteze sistemul „Spitzenkandidat”, PPE a informat că orice decizie de a-l elimina pe Weber va justifica eliminarea candidatului socialiştilor Frans Timmermans şi candidata liberalilor Margrethe Vestager.

Ameninţarea unor astfel de răspunsuri a dus la unele schimburi de replici între premierul olandez Mark Rutte şi cancelarul german Angela Merkel, conform diplomaţilor.

După cină, Merkel a avut o abordare reconciliantă, declarând că toate părţile au nevoie să recunoască dificultatea politică în obţinerea unei susţineri suficiente pentru orice candidat.

După ce a fost întrebată dacă acest impas a distrus sistemul Spitzenkandidat, Merkel a declarat: „Nu pot da un răspuns definitiv până la sfârşitul procesului. Totuşi, este o provocare. Acest lucru este clar”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că impasul în Consiliul European şi Parlamentul European arată că este timpul să se treacă peste candidaţi principali precum Weber.

„Cred că acum, în săptămânile ce vor urma, trebuie să găsim persoane care au calificările necesare pentru a duce mai departe această misiune, să aibă experienţă suficientă în viaţa lor politică şi profesională”, a declarat Macron.

Negocierile sunt aşteptate să se reia săptămâna viitoare la Osaka, în Japonia, când  Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Olanda vor participa la summit-ul G20.

Leo Varadkar, premierul irlandez, a glumit că uneori este mai rapid „să alegi un papă”.

Alte posturi vacante în UE – inclusiv cel de preşedinte al Consiliului European şi de preşedinte al Băncii Central Europene – au fost discutate.  Printre numele menţionate pentru postul de preşedinte al Consiliului se numără premierul Charles Michel al Belgiei, premierul Lars Lokke Rasmussen din Danemarca şi premierul portughez Antonio Costa.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, despre despre negocierile posturilor-cheie din administraţia UE. Ce spune de propria nominalizare