„Orașul îngerilor”, Los Angeles, a devenit în ultima vreme locul în care mulți români își împlinesc visul american. Tot mai mulți tineri din lumea literară, a cinematografiei sau a medicinei scriu adevărate povești de succes în America. O ast-fel de poveste, în plină desfășurare, este și cea a cercetătorului româno-american Adrian Bot, timișorean la origine, posesor de doctorate în medicină și în științe biomedicale, cu o carieră de excepție în biotehnologie, proiectare și dezvoltare de noi medicamente.
Adrian, de ce ai părăsit România și de ce ai ales America?
Adrian Bot: Am ajuns în State în ianuarie 1994. Motivul a fost unul pur profesional, deoarece am dorit dintotdeauna să fiu om de știință în domeniul biotehnologic și medical. America este locul unde acest lucru se face la cel mai înalt nivel și unde visele devin realitate. Aici am reușit să fac ceea ce îmi place.
Ai studiat medicina la Timișoara, deși în liceu ai fost olimpic la fizică…
Am fost dintodeauna pasionat de științe, inițial de fizică și apoi de biofizică, o disciplină în cadrul științelor medicale. Întrucât medicina era facultatea care îmi oferea posibilitatea să studiez științe biomedicale, m-am decis să o studiez în orașul natal, Timișoara. După facultate, am intrat la catedra de fiziologie, dar după puțin timp, Zeița Fortuna mi-a zâmbit și mi-a făcut cadou o bursă de doctorat în America. Astfel, în anul 1994 plecam cu destinația New York, o decizie pe care nu o voi regreta niciodată. O decizie care mi-a schimbat viața și care m-a împlinit ca om de știință.
Ar fi de interes să aflăm mai multe amănunte despre cercetările tale în domeniul cancerului.
Între 2002 și 2011 am avut prilejul să-mi continui cariera la o companie nouă și dinamică, în regiunea Los Angeles, care se numește MannKind Corporation. Aici am început ca director de cercetare și am continuat ca senior director și apoi vicepreședinte de cercetare. La această companie am condus divizia de cercetare și dezvoltare de noi vaccinuri împotriva cancerului. În principiu, inventăm, dezvoltăm și testăm la toate nivelurile tratamente noi pe baza vaccinurilor genetice, capabile, teoretic, să programeze sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului. În această perioadă am avut cel puțin 10 brevete de invenție acordate. Unul dintre aceste produse a demonstrat rezultate bune pe pacienții cu melanom și a primit aprobare să se înceapă cea de-a doua fază – cea de studiu pe pacienți. Între timp, o tehnologie superioară de programare genetică a sistemului imunitar a fost dezvoltată de o nouă companie, Kite Pharma, în Los Angeles. Aici am fost cooptat să fac parte, în 2011, din conducerea companiei. Este o tehnologie foarte sofisticată, prin care celulele „T” ale bolnavului sunt reprogramate genetic să distrugă numai celulele anormale, canceroase. Lucrăm în strânsă cooperare cu guvernul american.
Când crezi că va ieși pe piață primul vostru medicament? Ce anume va trata?
Primul medicament al companiei noastre va ieși pe piață, probabil, în 2017 și va trata anumite forme de leucemie și limfoame netratabile cu tratamentele pe care le avem acum în dotare.
Citeşte şi SIMPTOME de CANCER pe care oamenii le ignoră până când e prea târziu
Cam cât durează cercetările până când medicamentul iese pe piață și poartă ștampila FDA? Am citit undeva că drumul unui medicament către pacient durează peste 10 ani.
Un lucru interesant și puțin cunoscut este că industria americană este una dintre puținele care au puterea de a dezvolta noi clase de medicamente. Spitalele și universitățile nu au nici pe departe resursele necesare. În medie, o companie farmaceutică americană, cu divizie de cercetare și dezvoltare, cheltuiește în jur de un miliard de dolari pe medicament pentru a-l dezvolta. Ciclul de dezvoltare durează ani și ani – mai puțin în cancer, unde evoluția este galopantă și rezultatele cercetărilor pe pacienți sunt mai rapide, aici vorbim de o perioadă de 5-10 ani. FDA (Federal Drug Administration) are reguli foarte riguroase și nu permite acceptarea medicamentelor pe piață dacă nu au un pachet solid de rezultate clinice și toxicologice.
Citeşte continuarea interviului pe romanialibera.ro