„Am făcut deja primul pas în lupta pentru eliminarea hepatitelor: de câțiva ani încoace testăm gratuit românii pentru eliminarea virusurilor hepatitice. Însă prevenția este doar un pas. Planul național de sănătate trebuie să asigure în primul rând accesul gratuit la toate moleculele disponibile pe piață, pentru toate categoriile de pacienți, nu doar pentru cei ajunși în stare gravă. Așteptăm, de asemenea, demararea programului de screening în conformitate cu toate criteriile specifice, un alt pas extrem de important în această luptă”, spune prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, Managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
Tratamentul fără interferon este aprobat în România, însă foarte puțini pacienți care suferă de hepatită cronică C pot beneficia gratuit de el.
„Într-adevăr, tratamentul fără interferon a fost aprobat în România pentru pacientii cu hepatita cronică virală de tip C asigurați, cu limitare la anumite grade de fibroză. Trebuie găsite soluții prin care să crească accesul indiferent de gradul de fibroză si pentru categoriile speciale sau pacienții neasigurați. Asta având în vedere ca vorbim de o boala vindecabila în cazul hepatitei C, respectiv de Boli Infectioase, atât în ce privește virusul hepatitic C, cat și celelalte infecții hepatitice cronice, B sau B plus Delta. În România sunt aproximativ 800.000 de persoane cu hepatită cronică B și 600.000 cu hepatită cronică C, multi dintre ei încă nediagnosticați. Prin existenta unui program național cu acces la investigații precum markerii virali încă din pachetul de baza de la medicul de familie ar avea o șansă la depistarea în stadiu incipient, schimbarea stilului de viata și acces la terapiile adecvate”, spune Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.
În România există un singur tratament fără interferon pentru pacienții cu hepatită, față de 4 sau 6, câte sunt în țările europene.
„În acest moment, România este singura țară europeană în care pacientul are o singură opțiune de tratament interferon-free, restul țărilor având câte patru (Bulgaria, Polonia, Slovacia) sau chiar șase opțiuni (Grecia, Italia). Este extrem de important ca pacienții români să aibă cât mai repede cu putință acces la tratament personalizat, adică la toate moleculele aprobate la nivel internațional”, spune prof. dr. Anca Trifan, președinta Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași.
„Cu cât vor fi tratați mai mulți pacienți, prin asigurarea accesului la toate opțiunile de tratament disponibile, cu atât mai mult vor scădea costurile non-medicale, cele cauzate de scăderea randamentului la locul de muncă, creșterea absenteismului, precum și de concediul medical.”, spune conf. univ. dr. Clara Volintiru, Academia de Studii Economice București.
Planul de eradicare a hepatitelor trebuie să includă testări periodice și campanii de informare și educație sanitară
Anul acesta, la Summit-ul Mondial de Hepatită, organizat cu sprijinul OMS, cele mai active nouă țări (Brazilia, Egipt, Georgia, Germania, Islanda, Japonia, Olanda, Australia, Qatar) în lupta pentru eradicarea hepatitelor și-au prezentat programele de sănătate și rezultatele pozitive pe care acestea le-au avut în ultimul an. Astfel, pe lângă accesul la toate tratamentele fără interferon, ce trebuie să fie gratuit și accesibil pentru toți pacienții, un plan eficient de eradicare a hepatitelor ar trebui să includă:
1. Un program eficient de screening, astfel încât mai ales persoanele cu risc să-și facă testele o dată pe an;
2. Campanii periodice de educație sanitară în școli;
3. Acces la educație și tratament pentru întreaga populație;
România se numără printre țările europene în care nu există politici specifice de depistare, prevenire și tratament pentru hepatitele virale. Însă acum, pacienții care suferă de hepatită cer Ministerului Sănătății să crească fondurile tratamentelor fără interferon, iar actorilor implicați în această luptă (inclusiv reprezentanților media) să se asigure că românii au acces la screening, informație și educație.