Violenţa împotriva femeilor. România, la un pas de ratificarea Convenţiei de la Istanbul

 Probabilitatea ca Parlamentul să ratifice Convenția de la Istanbul a fost confirmată în cadrul unei conferințe organizate luni, 15 februarie, la București, de ONG-urile din Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (Rețeaua VIF), de către șeful de cabinet al deputatei Ana Birchall, domnul Cosmin Arsene, și de către reprezentanta Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, doamna Monalisa Cîrstea. Conferința a fost organizată într-un proiect finanțat cu fonduri norvegiene și s-a bucurat de sprijinul Ambasadei Canadei la București. În deschiderea conferinței, domnul Christopher Duggan, consilier al Ambasadei Canadei la București, a subliniat faptul că România face pași importanți în domeniu prin ratificarea Convenției de la Istanbul, arătând că violența nu trebuie tolerată iar prevenția ei este posibilă.

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale din domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor au salutat sprijinul instituțional și deschiderea autorităților față de îmbunătățirea cadrului legislativ. „Suntem astăzi într-un moment deosebit. Îmi aduc aminte cum au decurs negocierile pe primul text al Legii 217/2003 de prevenire și combatere a violenței în familie și cât de multe lucruri ne-am dorit să fie incluse atunci în textul legii, inclusiv ordinul de protecție. În prezent avem un sprijin instituțional pe care atunci nu l-am avut.” – a arătat Mihaela Săsărman de la asociația Transcena, coordonatoarea Rețelei VIF.

În cadrul dezbaterilor prilejuite de conferință, doamna Ioana Cazacu, secretar de Stat, șefa Agenției pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), a vorbit despre necesitatea schimbării mentalităților din societate față de violența la care sunt supuse femeile. Mai mult decât modificarea unor legi și crearea unor mecanisme și instrumente, acțiunea trebuie concentrată asupra educației. „Mă bucur foarte mult că odată cu ratificarea Convenției de la Istanbul se va introduce în curricula școlară, la nivelul studiilor preuniversitare, un modul pentru egalitate de șanse și prevenție a violenței. Este un lucru de care este foarte mare nevoie.” – a arătat Cazacu.

„Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse a fost prima instituție publică centrală care a avut curajul să spună că fenomenul violenței domestice este o problemă cu care se confruntă România și că întinderea acestui fenomen nu mai trebuie ascunsă sub preș” – a arătat domnul Adrian Chesnoiu, managerul unui proiect din fonduri europene derulat de ANES ce a vizat extinderea serviciilor în domeniul combaterii violenței împotriva femeilor. El a mai adăugat că un element important la nivel de instituții publice va fi sistemul de monitorizare informatică a tuturor cazurilor de violență în familie, sistem ce urmează să fie pus pe masa Ministerului de Interne, a Ministerului Justiției și a celelalte autorități publice centrale și locale implicate, astfel încât să devină o formă reală de evidențiere și monitorizare a fenomenului.

La lucrările conferinței au luat parte și doi reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale din Irlanda și Bulgaria, care au vorbit despre modalitățile specifice de abordare a fenomenului violenței de gen din țările lor. Doamna Gabi Muntean de la Centrul „Pavee Point Traveller and Roma Centre” lucrează de mai bine de cinci ani în Irlanda cu femei imigrante de etnie romă, victime ale violenței, ce întâmpină dificultăți în a accesa serviciile publice din această țară deoarece nu au rezidență permanentă și nu cunosc suficient limba engleză. Multe dintre ele, în special femeile tinere, nu știu cui să se adreseze și nu-și cunosc drepturile.

Din Bulgaria, doamna Genoveva Tisheva, președinta Fundației pentru Cercetare de Gen, le-a vorbit participanților despre bunele practici existente în țara sa, atât la nivel de legislație cât și în implementarea ei. Spre deosebire de România, în țara vecină există ordinul de protecție de urgență, care se judecă pe cale civilă în maxim 24 de ore, în Camera de Consiliu și care poate fi eliberat de instanță în baza simplei declarații a victimei. Ordinul de protecție, indiferent dacă se emite în regim de urgență sau în regim normal, are în Bulgaria un termen de valabilitate între 3 și 18 luni (spre deosebire de România în care termenul este de maxim 6 luni). Un aspect la care colegele din Bulgaria lucrează în prezent în ceea ce privește modificarea legislației este decăderea din drepturile părintești a părintelui violent și acordarea custodiei asupra copiilor exclusiv părintelui care a fost victima agresiunii.

Convenția de la Istanbul a fost semnată de Guvernul României în data de 27 iunie 2014, la Strasbourg. Proiectul de lege de ratificare a Convenției fost adoptat de Guvern în septembrie 2015 iar Camera Deputaților l-a adoptat în noiembrie 2015. În prezent, proiectul de lege se află în dezbatere la Senat, cameră decizională.

Prevederile Convenției vor fi aplicabile României la trei luni de la depunerea documentului oficial de ratificare la Secretarul General al Consiliului Europei.

Convenția introduce sancțiuni penale și/sau juridice pentru acte de violență psihică și fizică, molestări psihologice insistente ce violează intimitatea, dar și pentru căsătoria forțată, mutilarea genitală a femeilor, violența sexuală (inclusiv violul), hărțuirea sexuală, avortul forțat și sterilizarea forțată. De asemenea, se stipulează o serie de măsuri privind protecția victimelor prin informare, servicii de asistență generală, asistență în plângerile individuale/colective prin asigurarea unor servicii specializate, înființarea de adăposturi corespunzătoare, organizarea unor linii telefonice de urgență 24 de ore din 24, înființarea de centre de sesizare și sprijin a cazurilor de criză în urma violului, implementarea unor servicii de protecție și asistență pentru martorii copii, precum și constituirea cadrului în care o persoană martoră la comiterea unor acte de violență să fie încurajată să raporteze acest lucru autorităților competente.

La nivelul cooperării internaționale, semnatarii Convenției se angajează să colaboreze în prevenirea, combaterea și urmărirea în justiție a tuturor formelor de violență și vor dezvolta proceduri de primire și servicii de sprijin pentru solicitanții de azil, sensibili la dimensiunea de gen, inclusiv determinarea statutului de refugiat și solicitarea protecției internaționale.