PROGNOZA METEO. Conform cercetătorilor, vortexul polar va aduce temperaturi scăzute și ninsori abundente în lunile ianuarie și februarie, când se vor înregistra căderi masive de zăpadă.
În ceea ce priveşte efectele asupra vremii din regiunile temperate ale emisferei nordice, unde se află şi România, un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri şi chiar viscole moderate sau scurte perioade geroase. Însă un vortex destabilizat, care lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele.
Vortexul polar este o structură prezentă şi la Polul Sud şi la Polul Nord, şi este un vârtej de circulaţie atmosferică ce înconjoară polul la înălţimi de peste 12 kilometri. Iarna, el poate să aibă efecte până la nivelul solului, influenţând sistemele de vreme. Ruperea sau, mai corect spus, slăbirea vortexului înseamnă că vitezele curenţilor de aer ce înconjoară polul scad în intensitate şi permit aerului rece, care în mod normal se adună în jurul Polului Nord, să ajungă până la latitudini foarte joase, ceea ce înseamnă episoade severe de vreme, temperaturile scad foarte mult şi nu e vorba de o anume locaţie. Practic, peste tot în emisfera nordică pot să aibă loc astfel de scurgeri de aer polar, conform meteorologului Roxana Bojariu.
În ianuarie, există „o tendinţă nedefinită a evoluţiei presiunii”, a declarat directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, la un forum de specialitate.
„Putem spune, aşadar, că se poate întâmpla orice deasupra continentului european. Luna ianuarie este cea mai rece din calendar, deci ne putem imagina, cel puţin până în acest moment, că trebuie să ne aşteptăm ca temperatura medie să fie sub zero grade în cea mai mare parte a ţării, precipitaţiile să fie foarte puţine pe partea de est şi centru a teritoriului şi ceva mai multe pe vest şi sud-vest. Este luna cu recorduri de temperaturi minime, chiar dacă acestea s-au înregistrat foarte de demult, în 1942. Este o lună cu precipitaţii foarte reduse, cel puţin pe jumătatea de est a teritorului. Statistica ne arată că luna ianuarie are două viscole, luna februarie tot două viscole şi trebuie să fim atenţi şi la statistica de viscole din martie. De asemenea, să nu uităm că anul trecut am avut un viscol de proporţii şi în luna aprilie… Să lăsăm deschisă posibilitatea ca iarna să nu se încheie pe 28 februarie”, a menţionat specialistul.
În săptămâna 21.01.2019 – 27.01.2019, temperaturile medii se vor situa peste cele normale pentru această perioadă în regiunile sudice, sud-estice și centrale și vor fi în general apropiate de mediile climatologice ale intervalului în rest.
Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile sudice, estice și sud-estice.
În săptămâna 28.01.2019 – 03.02.2019 temperatura medie a aerului va avea valori în general sub cele specifice acestui interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi în general excedentare, mai ales în regiunile extracarpatice. Excepție vor face regiunile centrale și nordice, unde sunt estimate cantități de precipitații normale pentru această perioadă
Săptămâna 04.02.2019 – 11.02.2019: La nivelul întregii țări, valorile termice se vor situa în general în jurul celor normale pentru această săptămână. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în sudul, estul și sud-estul teritoriului.
Săptămâna 11.02.2019 – 18.02.2019: Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în regiunile extracarpatice, dar mai ales în jumătatea sudică a țării și în general apropiate de cele normale pentru această săptămână în rest.