Zelenski a luat în serios discuţia cu Trump! Rusia a doborât 73 de drone ucrainene, dintre care 3 se îndreptau spre Moscova

Rusia a fost atacată cu drone de Ucraina. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a scris pe Telegram că nu sunt victime sau pagube, dar a precizat că serviciile de urgenţă examinează zona în care au căzut fragmente de drone.

Majoritatea dronelor au fost doborâte în regiunile sud-vestice ale Rusiei, inclusiv 31 în regiunea Briansk, de la graniţa cu Ucraina. Agenţia federală de aviaţie, Rosaviaţia, a ordonat suspendarea temporară a operaţiunilor la două aeroporturi din apropierea capitalei, Domodedovo şi Jukovski, dar serviciile au fost reluate ulterior. De asemenea, operaţiunile au fost întrerupte mult după miezul nopţii la un al treilea aeroport din Moscova, Vnukovo, înainte de a fi reluate dimineaţa.

Război în Ucraina: Dronele ruseşti au lovit un centru comercial, 50 de magazine şi 300 de apartamente au fost avariate

Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri. Kievul afirmă că atacurile sale din Rusia sunt necesare pentru a distruge infrastructura esenţială pentru eforturile Moscovei în războiul împotriva sa, care se află acum în al patrulea an.

Alte articole

Război în Ucraina: Dronele ruseşti au lovit un centru comercial, 50 de magazine şi 300 de apartamente au fost avariate

Întrebarea halucinantă pusă de Donald Trump lui Zelenski, după ce i-a promis că va relua livrările de armament: „Poţi lovi Moscova? Dar Sankt Petersburg?”

The Washington Post: Trump i-a spus lui Zelenski că ar trebui să pună mai multă presiune pe Putin, atacând nu numai Moscova, ci şi Sankt Petersburg

În timpul unei conversaţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump a întrebat de ce Kievul nu loveşte Moscova şi a adăugat că Ucraina ar trebui să pună mai multă presiune pe Vladimir Putin, în special prin lovituri asupra capitalei ruse şi a oraşului de suflet al lui Putin, Sankt Petersburg, scrie, citând o sursă, prestigiosul editorialist David Ignatius de la The Washington Post (WP).

„Determinarea lui Trump de a face presiuni asupra lui Putin a fost exprimată într-o conversaţie purtată săptămâna trecută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, mi-a spus o sursă. Trump l-a întrebat pe Zelenski de ce nu a lovit Moscova. „Putem, dacă ne daţi arme”, i-a răspuns Zelenski. Trump a spus că Ucraina ar trebui să pună mai multă presiune pe Putin, nu numai asupra Moscovei, ci şi asupra Sankt Petersburgului” – scrie David Ignatius.

Editorialistul mai afirmă că Trump, pe lângă punerea la dispoziţia Ucrainei a unor noi sisteme Patriot, s-a gândit să trimită Ucrainei şi rachete de croazieră Tomahawk, aceeaşi armă care a fost folosită luna trecută împotriva ţintelor iraniene. „Dacă sunt lansate din Ucraina, ele pot lovi Moscova şi Sankt Petersburg, iar această problemă a fost inclusă în discuţii încă de vineri. Dar, după cum mi s-a spus, rachetele Tomahawk nu sunt încă incluse în lista de livrări. Ele ar putea fi utilizate mai târziu, dacă Trump doreşte să exercite o presiune şi mai mare”, scrie Ignatius.

Potrivit surselor jurnalistului, Trump a decis să escaladeze situaţia din trei motive. În primul rând, el consideră că Putin nu îi arată respect doar simulând disponibilitatea pentru pace, dar ignorând în fapt apelul preşedintelui american pentru o încetare a focului. În al doilea rând, el a văzut eficienţa puterii militare americane în utilizarea bombardierelor B-2 şi a rachetelor Tomahawk împotriva Iranului. Şi, în al treilea rând, el crede că Putin va negocia doar sub ameninţarea unei forţe sporite.

„Aşa cum le place ruşilor să spună, Trump a decis să escaladeze pentru dezescaladare”, conchide Ignatius. La început, Trump a crezut că va fi uşor să-l convingă pe prietenul său Vladimir Putin să oprească războiul, a explicat el luni. „Am simţit că am ajuns la o înţelegere de vreo patru ori”, a mărturisit Trump. Dar, în cele din urmă a realizat că singura modalitate de a-l determina pe liderul rus să facă pace este să crească semnificativ preţul continuării conflictului. Cu această decizie, Trump a deschis un nou capitol în povestea Ucrainei, unul care aduce atât speranţă, cât şi pericol – scrie David Ignatius.

Jurnalistul crede că Trump a făcut alegerea înţeleaptă, recunoscând că Putin nu va face concesii fără mai multă presiune. În acelaşi timp, jurnalistul subliniază că preşedintele american s-a angajat într-un curs de escaladare ale cărui riscuri sunt necunoscute. „Este interesant faptul că, în timpul întâlnirii de luni cu jurnaliştii din Biroul Oval, Trump nu a dorit să răspundă la o singură întrebare: ‘Dacă Putin decide să escaladeze şi mai mult, cât de departe sunteţi dispus să mergeţi ca răspuns?’ ‘Nu-mi puneţi o astfel de întrebare: Cât de departe?’, a răbufnit Trump. ‘Vreau doar ca războiul să se termine'”, notează articolul din WP.

Luni, Trump a ameninţat că va impune „tarife severe” împotriva Rusiei dacă aceasta nu va face pace în termen de 50 de zile. De asemenea, el s-a angajat să furnizeze rachete Patriot, arme de apărare aeriană şi artilerie, vânzându-le ţărilor NATO, care le-ar transmite apoi Ucrainei. Pachetul de asistenţă militară se ridică la 10 miliarde de dolari, potrivit unei surse informate citate de David Ignatius.

Câţi copii are Vladimir Putin. Zvonurile din Rusia spun că ar fi tată a doi băieţi ai gimnastei Alina Kabaeva, dintre care unul îi moşteneşte numele

Ceea ce Trump nu a menţionat este că asistenţa militară ar putea include şi autorizarea unor noi arme ofensive puternice. O sursă implicată în luarea deciziei i-a spus jurnalistului de la The Washington Post că este probabil să includă permisiunea de a utiliza cele 18 rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune aflate acum în Ucraina la raza lor maximă de acţiune, de 300 de kilometri. Acestea nu ar ajunge până la Moscova sau Sankt Petersburg, dar ar lovi baze militare, aerodromuri şi depozite de aprovizionare aflate adânc în interiorul Rusiei, care sunt acum în afara razei de acţiune a Kievului. Pachetul ar putea include şi mai multe rachete ATACMS.

„Dacă Trump va reuşi să facă ca această nouă campanie de presiune să funcţioneze, s-ar putea să merite celebrul premiu Nobel. Dar pe drumul spre pace, ar putea fi şi mai multe bombe”, îşi încheie articolul David Ignatius.

Rusia flutură din nou ameninţarea nucleară la adresa Occidentului în cazul Ucrainei: Ţările înarmate nuclear trebuie să fie trase la răspundere pentru „incitarea” ţărilor care nu au arme nucleare / Medvedev vorbeşte de „lovituri preventive”

Kremlinul a ameninţat din nou Occidentul cu posibilitatea unei riposte nucleare din partea Moscovei, în reacţie la informaţiile că Ucraina ar putea primi arme occidentale cu rază lungă de acţiune pe care să le folosească în atacuri împotriva Rusiei.

Toate prevederile doctrinei nucleare a Federaţiei Ruse, inclusiv responsabilitatea ţărilor nucleare pentru „incitarea” celor care nu au arme nucleare, sunt în vigoare, a subliniat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a fost întrebat de agenţia oficială rusă TASS dacă sunt încă actuale prevederile doctrinei nucleare a Moscovei potrivit cărora este considerată agresiune inclusiv „incitarea” unei ţări ne-nucleare de către o ţară nucleară de a întreprinde acţiuni împotriva Federaţiei Ruse.

TASS reaminteşte că în toamna anului 2024 a fost adoptată o doctrină nucleară actualizată a Federaţiei Ruse, „ca urmare a apariţiei unor noi riscuri militare”. Noua versiune a extins, în special, lista statelor împotriva cărora se aplică descurajarea nucleară şi a completat lista ameninţărilor militare. Printre aceste prevederi se numără un punct care spune că agresiunea din partea unui stat non-nuclear, cu sprijinul sau participarea unei ţări care deţine arme nucleare, este considerată un atac comun împotriva Federaţiei Ruse. În acelaşi timp, principiul de bază al utilizării armelor nucleare rămâne acelaşi: este o măsură extremă şi necesară pentru apărarea suveranităţii ţării.

Întrebarea pusă lui Peskov vine în contextul în care la 14 iulie, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul a decis să continue livrările de arme şi echipamente militare către Kiev, dacă Bruxelles-ul va plăti pentru aceste livrări. Coordonarea acestui proces va fi asigurată de NATO.

Marţi, ziarul The Washington Post a scris că Trump ar putea acorda Ucrainei permisiunea de a utiliza cele 18 rachete ATACMS pe care le deţine, care au rază lungă de acţiune, pentru a lovi în adâncul Rusiei. Ulterior, însă, liderul american a negat această informaţie, în timp ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări că este „gata de acţiune” în cazul în care va primi arme cu rază lungă de acţiune.

Pe de altă parte, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului rus de Securitate şi devenit vocea „dură” a Kremlinului, a declarat joi că Occidentul duce practic un război la scară largă împotriva Rusiei şi că Moscova trebuie să reacţioneze în mod corespunzător; fie şi, dacă este necesar, prin lansarea de lovituri preventive, a relatat agenţia de presă TASS, preluată de AFP.

„Trebuie să acţionăm în consecinţă. Să răspundem pe deplin. Şi, dacă este necesar, să lansăm lovituri preventive”, a declarat Dmitri Medvedev, citat de TASS.

Pe de altă parte, el a spus că sunt absurde declaraţiile oficialilor occidentali potrivit cărora Rusia ar putea ataca Europa. „Permiteţi-mi să vă reamintesc că preşedintele nostru a declarat fără echivoc că Rusia nu are nicio intenţie de a lupta împotriva NATO sau de a ataca Europa”, a spus el.

Un slujitor fidel al lui Vladimir Putin, fostul preşedinte rus are adesea în ultimii ani accese de beligeranţă, ostile ţărilor occidentale. De exemplu, la 27 mai, el l-a avertizat pe preşedintele american pe X: „Ştiu un singur lucru cu adevărat GRAV: al treilea război mondial. Sper ca Trump să înţeleagă asta!”, reaminteşte AFP.

Susţinător al unui război total împotriva ucrainenilor, Dmitri Medvedev a invocat frecvent spectrul unui conflict nuclear începând din februarie 2022, de la lansarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. El a scris pe X, la 30 iulie 2023 că, în cazul în care ofensiva ucraineană ar reuşi să recucerească teritoriul ocupat de Rusia, Moscova va fi „obligată (…) să utilizeze arme nucleare” şi a menţionat în mod repetat riscul unei „apocalipse nucleare”.