Mihaela Rădulescu, ATAC DUR la adresa gay-lor: „Lumea a început de la Adam si Eva, nu de la Gheorghe şi Ion”

„M-a inspirat o postare de-a lui Felix de azi – o poveste un pic cam prea austriaca, cu prea multe idei de explicat ca sa fie pe intelesul altor natii, dar care, in mare, atingea cel mai sensibil subiect modern – cat de normala mai e lumea de azi, care contine inca femei si barbati care se iubesc, se casatoresc si fac copii, dar si …fosti barbati care au devenit femei, dar si-au pastrat barba, barbati care se casatoresc intre ei si cresc copii……, in fine, tot ceea ce nu prea avem voie sa dezbatem la liber, pentru ca incalcam drepturile unei minoritati. Aproape ca nimeni nu se mai gandeste ca minoritatea cu pricina incalca morala majoritatii si drepturile ei la…normalitate, pentru ca, iata, suntem obligati sa fim „politically” corecti.

Am cautat mereu sa ma situez in mijlocul acestei situatii si sa fiu…toleranta. Cu alte cuvinte, sa mi se para normal ca ei sa fie …pe invers si sa nu-i deranjez cu nimic, nici macar cu o parere personala, publica sau intre patru pereti.

M-am tot gandit la …dreptul asta la libera exprimare, la libertatea de opinie, la ideea de „open mind”, la toleranta…. Si mi s-a incalcit putin mintea, recunosc, mai ales pentru ca sunt mama de baiat. Deci, ma zbat intre dorinta de a-mi creste copilul dupa cum cred eu ca e normal si moral, drept si …logic si….instrumentul asta politic numit „toleranta”, acceptare si , eventual, simpatizare fata de barbatii care fac sex intre ei, apoi se casatoresc si, mai nou, au voie sa creasca si copii. La 11 ani, copilul meu a aflat cum a venit pe lume si ca pentru asta e musai nevoie de un barbat si o femeie. Dar, undeva in cresterea lui, trebuie sa-i strecor si informatia despre gay, despre barbatii care se tin de mana si se pupa pe strada, se imbraca cu fuste (si n-am fost inca in Scotia cu el:))), se casatoresc….

Si, ca sa nu stric ordinea lumii moderne, dar nici siguranta lui in lumea in care va fi adult, ar trebui sa-i spun ca asta e in regula si ca nu are voie sa zica ceva rau de ei, caci nu e politic… corect.

Alte articole

Ce crede, de fapt, Mihaela Rădulescu despre Iulia Vântur. Comentariul a devenit viral pe internet FOTO

Anunțul neașteptat făcut de Mihaela Rădulescu. „Instagram a decis să îmi șteargă postarea în care repostam mesajul transmis de Nadia Comăneci”

Pfuuu, grea treaba, nu-i asa ? Mai ales cand esti si persoana publica si, ca sa nu-ti pierzi imaginea, fanii sau mai stiu eu ce „decoratiuni”, n-ai voie sa vorbesti despre un subiect atat de sensibil. Adevarul e ca m-am aratat foarte deschisa la acest capitol, mereu si n-am avut nicio remarca publica la adresa nicunui gay si a niciunei manifestari dinspre minoritatea lor, desi zau ca m-am abtinut cu greu la fiecare „Gay parade”….

Normalitatea pierde tot mai mult teren in fata conceptului de „open mind”, care uneori deraiaza grav.

Dreptul la opinie, dreptul la libertatea de exprimare au luat-o la fel de tare pe aratura, devenind ori un prilej de a injura pe oricine si orice, dar si o ocazie minunata de …a tacea malc, caci orice spui impotriva unei minoritati te transforma intr-un monstru ingust la minte, intr-o paria a unei societati innebunite dupa…deschidere. Oare ?!:)))) In cate familii de romani, mai ales de prin provincie, parintii sunt fericiti ca baiatul lor incepe sa-si penseze sprancenele si sa gesticuleze feminin, cand taie lemnele in curte ? Cati stramosi de daci sunt incantati de ideea de a face nunta fiului lor cu… un alt barbat din sat ?!:)))

Cred ca o atitudine normala ar fi sa nu-i deranjam cu nimic pe cei care aleg sa fie gay, adica homosexuali, dar nici ei pe noi, vizual vorbind. Adicatelea, daca ei si-ar face treaba intre patru pereti, fara sa mai si afiseze, sfidator, o „iubire” pensata, rujata, efeminata si de neinteles intre doi purtatori de penis. Tot normal mi s-ar parea ca drepturile unei minoritati sa fie respectate in egala masura cu drepturile unei majoritati . Sa nu-mi spuneti ca, in calitate de parinti de baieti, sau chiar de fete, nu va ingrijoreaza putin ideea de a-i vedea luand-o pe …la spatele educatiei pe care i-ati oferit-o si sa nu-mi spuneti ca va bazati mai mult pe deschiderea mintii, decat pe incarcarea ei cu o morala anume, solida si dreapta.

Stiu, eu tot vorbesc de deschiderea mintii, a orizonturilor, a granitelor, promovez iubirea si bunatatea si, brusc, va uimesc cu un discurs aproape…incorect politic. Aici a vorbit mama de baiat din mine, care are si ea, ca si orice minoritate din lumea asta, dreptul la opinie si la libera exprimare. Numai ca, in momentul in care faci „greseala” asta publica, toti cei vizati te vor ataca ca hienele si iti vor demonstra ca …ai dreptate – ei au tot felul de drepturi ciudate, ei vor respect si toleranta, dar sa nu faci greseala sa-i ataci, ca devin intoleranti, iritati si …victime. Iar noi, cei care am vrea sa crestem si ceva nepoti si sa ne facem coc la nunta banala dintre baiatul nostru si o …femeie, n-avem dreptul de a spune ce gandim. N-avem curajul de a spune ce ne place, ce ne convine si ce nu. N-avem voie sa stricam bunatate de campanii pentru respectarea drepturilor minoritatilor, cu impresionante fonduri europene alocate, n-avem banalul drept de a le aminti ca lumea a inceput de la Adam si Eva, nu de la…Gheorghe si Ion. Banuiesc ca Dumnezeu nu poate fi contrazis si acuzat ca a fost „politically” incorect….., dar eu voi fi …”decapitata” pentru ca am indraznit sa …spun ce gandesc, ca mama.

Daca ma intorc la „palaria” de persoana publica, voi spune…sau mai bine zis, voi tacea in continuare , cand va veni vorba de toleranta. Dar nu mi-as ierta niciodata incapacitatea de a-mi folosi dreptul la libera exprimare, doar pentru ca normalitatea pierde atata teren in fata ciudateniilor lumii moderne. Am prieteni gay, lucrez cu ei, nu manifest niciun fel de ura sau discreditare in fata lor si nici dupa ce parasesc incaperea. Eu am reusit sa invat lectia tolerantei. Si chiar ii admir pe cei decenti, mereu stilati, sensibili si destepti, care nu sar calul in nicio directie. Dar n-am sa reusesc niciodata sa inteleg de ce trebuie sa fiu de acord cu exagerarile unora dintre ei, de le cele vestimentare la cele comportamentale, in public si pana la aberanta casatorie intre oameni de acelasi sex , care mai cresc si un copil in formula asta „inedita”.

Stati linistiti, dragi homosexuali, mica mea dizertatie nu va schimba nimic, voi veti avea aceleasi drepturi si eu voi fi la fel de toleranta. Dar, lasati-mi si mie libertatea de opinie …ca mama, care nu vrea sa-si vada copilul nici gay, nici terorist, nici cersetor, nici drogat, nici depresiv. Ca orice mama normala din lumea asta, vreau binele copilului meu. Sigur, e problema mea ce consider a fi bine sau rau pentru el, asa ca va invit la aceeasi toleranta si la aceeasi patimasa respectare a drepturilor…omului. Cine stie, poate, intr-o zi, noi vom deveni o minoritate si voi o majoritate, desi sper din tot sufletul de om si mama, ca lumea nu se indreapta numai in directii gresite, care contrazic toate principiile religioase, morale si…fiziologice.

Incerc sa fac concluzia si mai clara – eu va voi accepta mereu si nu va voi discrimina niciodata, caci e alegerea voastra in viata. Dar mi-ar placea sa intelegeti si voi ca ati putea castiga ceva mai mult respect si intelegere daca n-ati mai exagera, daca ati reduce din culorile tipatoare ale spectacolul public, daca v-ati comporta normal, astfel incat sa nu ne mai atrageti atentia asupra… ceea ce sunteti.

Sunteti oameni anormali, oricat va deranjeaza ca va numim asa – dar, daca va asumati „diferenta”, faceti-o cu eleganta, discretie, convingere, nu neaparat dand iama in dulapul femeilor si in fardurile lor. Nu ne agresati vizual copiii pe strada , caci noi nu avem cui ne plange, fiind o majoritate obligata sa respecte drepturile unei minoritati:)), ci respectati si voi drepturile copiilor nostri de a creste normal si de alege…drept.

Desigur, vor sari multi la carotida mea, ca de obicei. Dar, in haosul asta al normalitatii moderne, cati sar la carotide de politicieni pentru minoritatea celor aflati in scaune cu rotile, care nu pot merge la un spectacol de teatru, pentru ca nimeni nu le construieste o rampa ? Cati vor apara drepturile minoritatii…oamenilor in varsta din Romania, lasati sa moara de foame, de frig, de boli pentru care n-au bani de medicamente ? Cati se vor arata iritati de sistemul medical din Romania, cel in care trebuie sa facem campanii personale, zbatandu-ne din greu sa dotam spitale de copii si sa sustinem finaciar operatii vitale ? Cati vor intelege constanta mea preocupare pentru orfelinatele din Romania, in care vin mereu cu ajutoare si logistica spre a le fi mai bine, cand e atat de simpu sa ma judece pentru …domiciliul actual ?:))

Normalitate arata din ce in ce mai bizar, pentru ca trebuie sa bagam la inaintare termenul ..”politically correct”. Dreptul la libera exprimare e tot mai schimonosit, pentru ca tacerea pare sa se instaleze tot mai ….majoritar pe orice tema…minoritara. N-avem voie sa ranim, sa acuzam si sa spunem ce gandim, trebuie doar sa ne integram, sa mergem cu valul european, sa ne deschidem mintile – dar asta inseamna, tot mai grav, sa ne astupam urechile, ochii si gurile. Moartea simturilor, victoria minoritatilor, cum ar veni…..”, este postarea Mihaelei Rădulescu.