ŞEDINŢĂ SOLEMNĂ a Parlamentului pentru marcarea a 26 de ani de la REVOLUŢIA din 1989 UPDATE

Duvăz: Odată cu Revoluția din 1989, România a început un nou drum, al reeuropenizării

Odată cu Revoluția din decembrie 1989, România a pornit pe un nou drum, al reeuropenizării, a declarat deputatul PSD Bogdan Niculescu-Duvăz, luni, în ședința solemnă a Parlamentului care marchează împlinirea a 26 de ani de la Revoluție.

Deputatul PSD a rememorat faptul că în zilele Revoluției a fost prezent pe străzile Bucureștiului în „punctele cheie” ale manifestațiilor alături de zeci de mii de români.

„Atunci, în minutele acelea în care dictatorul pleca, aveam sentimentul că viața ni se va schimba și că România va apuca pe altă cale. Și, în bună măsură, așa a fost. N-a fost întotdeauna calea pe care ne-am dorit, n-a fost întotdeauna ceea ce am sperat. Lucrurile au durat mai mult și au mers mai greu decât am crezut, dar România, într-adevăr, și-a pornit un drum care era oarecum reluat după 100 de ani de la Unire și, pe urmă, de la instalarea României moderne, odată cu tot ceea ce se petrecuse începând cu prima Constituție românească și cu monarhia constituțională. A fost o imensă bucurie atunci, am crezut cu toții în viitorul nostru și cred că nu am greșit foarte mult, chiar dacă există foarte multă nemulțumire astăzi„, a declarat Niculescu-Duvăz.

Alte articole

EXCLUSIV Viața în clandestinitate în perioada comunismului. PS Mihai, episcop greco-catolic de București: „Străbunicul celebra Sfânta Liturghie pe masa pe care luam prânzul, dar cu mare prudență. Securitatea ne fila continuu”

CTP dezvăluie informaţii noi despre rolul lui Ion Iliescu în Revoluţia din 1989: „Eu nu ştiam acest lucru. Nu ştiu dacă îl vom vedea împins de cap în maşina poliţiei”

Deputatul PSD a adăugat că societatea românească ar trebui să-și aducă aminte „cu mai multă pioșenie de cei care nu au avut norocul să supraviețuiască acestui moment, de cei peste 1.000 de revoluționari căzuți.

„Cred că toate aceste întâmplări au făcut ca România să pășească, chiar dacă nu avea o susținere din toate direcțiile, inclusiv externe, pe drumul reeuropenizării sale”, a adăugat Niculescu-Duvăz.

Deputatul PSD a mai afirmat că ascultă cu amărăciune, dar și cu surpriză unele afirmații publice prin care se încearcă relansarea tezelor privind „lovitura de stat”.

„Eu nu neg că or fi fost oameni care s-or fi gândit la aceste schimbări înainte de decembrie ’89 în România, că sunt oameni care, poate, și-au dat mâna ca aceste schimbări să aibă loc, dar fără sutele de mii de români, fără multele mii de români care au ieșit în principalele orașe din țară nimic nu s-ar fi întâmplat și nimic nu s-ar fi consemnat în sensul în care lucrurile au evoluat de atunci încoace„, a mai declarat Niculescu-Duvăz.

În deschiderea ședinței solemne, parlamentarii au ținut un moment de reculegere în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989.

Gorghiu: Dosarul Revoluției nu poate fi închis

Crimele împotriva poporului român nu se pot prescrie, a afirmat luni copreședintele PNL Alina Gorghiu, care susținut că dosarul Revoluției nu poate fi închis.

„Trebuie să facem un bilanț pentru că în urma Revoluției au murit 1.100 de oameni, în special tineri, iar peste 3.500 au fost răniți. Cu toate acestea, din păcate, bilanțul concret al condamnării comunismului conține în continuare prea multe întrebări care nu au reușit să primească răspuns nici în ziua de astăzi. Crimele împotriva poporului român nu se pot prescrie, iar statul român are obligația să afle adevărul. De aceea, cred că dosarul Revoluției nu poate fi închis. Cred în Justiție la decenii distanță„, a afirmat liderul PNL, în ședința solemnă a Parlamentului consacrată marcării a 26 de ani de la Revoluția din 1989.

Ea a criticat faptul că nu există o lege a lustrației. „Nu am avut, din păcate, securiști condamnați, ba mai mult astăzi pensiile comuniștilor sunt uriașe în raport cu cele ale victimelor, nu avem un muzeu al dictaturii comuniste, gestionarea arhivelor naționale rămâne o problemă discutabilă, sunt încă mari probleme în a privi cu maturitate trecutul. Toate aceste lucruri sunt datorii ale clasei politice de 26 de ani”, a completat Gorghiu.

Potrivit liderului PNL, cel mai mare eșec al veacului post-revoluționar rămâne relația pe care clasa politică din România o are cu românii.

„Avem dificultăți majore în a genera consens, solidaritate, iar comunitățile din România rămân divizate. Țara noastră s-a dezvoltat de atunci cu foarte multe discrepanțe, iar încrederea în instituțiile democratice este scăzută. Răspunsul nostru al tuturor, al partidelor politice, al oamenilor politici ar trebui să fie unul singur: acela de sancționare a derapajelor de zi cu zi și nevoia de a ne întoarce la agenda românilor„, a susținut copreședintele liberalilor.

Ea a subliniat că dușmanul cel mai mare al comunismului a fost libertatea, amintind că Revoluția din 1989 a însemnat nașterea PNL pentru a doua oară.

„La 26 de ani de la Revoluție nimeni nu mai poate ignora vocea tinerilor și chem astăzi alături de noi pe cei tineri, pentru că înnoirea și întinerirea clasei politice la un sfert de secol după ’89 este parte a testamentului tinerilor uciși la Revoluție. Aș vrea să cred că vedem cu toții în 2016 o țară matură și europeană, inclusiv din punct de vedere al asumării trecutului și respectului pentru eroii ei„, a spus Gorghiu.

Ea a afirmat că momentul 1989 rămâne cea mai mare șansă a vieții sale.

„Ceea ce a pierdut România în anii comunismului este incomensurabil, indiferent din ce perspectivă vorbim, că vorbim de valoare, demnitate, identitate națională, de patrimoniu, de întârziere față de Europa, sunt pierderi care nu pot fi măsurate”, a mai spus Alina Gorghiu.

Vosganian în Parlament: Hai să ne asumăm și morții noștri cei noi, să le dăm nume și socoteală!

Senatorul ALDE Varujan Vosganian a făcut un apel către poporul român „pentru a-și asuma morții recenți și pentru a le da nume și socoteală”.

„Noi, când vorbim de morții Revoluției, vorbim în abstract ca și de la această tribună. Au murit 600 sau 700 sau 1.000. În clipa în care dai cifre abstracte, nu au nicio responsabilitate față de nimeni. (…) Când copiii de liceu învață de Ana lui Manole care duce mâncare iubitului ei, de ce nu învață și de Raluca Sălăjan? Elevă în clasa a XII-a la Liceul „Iulia Hasdeu”, a murit împușcată în abdomen ducând mâncare iubitului ei care era soldat. Între Ana lui Manole și Raluca Sălăjan nu există nicio diferență, dar poate copiii de liceu ar fi altfel educați și călăuziți în viață dacă ar ști asta„, a afirmat Vosganian, luni, în cadrul ședinței solemne a Parlamentului menite să marcheze împlinirea a 26 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

El a amintit că într-un experiment efectuat prin țară în urmă cu câțiva ani, în 20 de întâlniri, nimeni nu a știut să spună numele vreunui erou al Revoluției.

„Aceste cuvinte ale mele se vor un apel către dvs, către poporul român. (…) Hai să ne asumăm și morții noștri cei noi, care au murit în locul nostru pentru ca noi să putem trăi în locul lor. Lor trebuie să le dăm nume și să le dăm și socoteală”, a adăugat el.

Vosganian susține că, „în ceea ce privește comunismul, nu există o memorie comună”.

„Nu înțelegem prin comunism același lucru. Nu toți am fost victimele comunismului. Sângele celor care au murit în ’89 a fost roșu, dar tot roșu era și steagul Partidului Comunist. Nu am știut de aceea să deosebim călăii de victime. Neavând o memorie comună în fața atâtor ambiguități, tergiversări și unități de măsură, nicio asumare clară a istoriei recente nu există. Rezistența anticomunistă e încă necunoscută românilor. Dacă nu ar fi venit Decembrie 1989, numele lui Coposu ar fi rămas neștiut. Mulți dintre cei care l-au hulit au venit la înmormântarea lui doar ca să se convingă că e mort. Propunerea privind înlocuirea statuii lui Lenin pe postamentul din fața Casei Presei cu cea a Elisabetei Rizea a fost respinsă după o dezbatere penibilă, iar pe acel postament defilează tot felul de forme improvizate, mai elocvente probabil pentru tranziția pe care o parcurgem„, a mai spus senatorul ALDE.

Firczak (minorități): Închiderea dosarului Revoluției fără a se clarifica o serie de aspecte semnificative — o atitudine profund antidemocratică

Deputatul Gheorghe Firczak a declarat luni că închiderea dosarului Revoluției fără a se clarifica o serie de aspecte considerate semnificative reprezintă o atitudine „profund antidemocratică”.

„Închiderea dosarului Revoluției fără a se clarifica o serie de aspecte ale ei considerate semnificative reprezintă o atitudine profund antidemocratică incompatibilă cu poziția actuală a țării noastre în context internațional. Noi solicităm redeschiderea acestui dosar și continuarea investigațiilor până la clarificarea aspectelor controversate„, a spus Firczak, în ședința solemnă a Parlamentului dedicată marcării a 26 de ani de la Revoluția din 1989.

El a adăugat că în 1989 întregul popor român, cu excepția acoliților regimului comunist, dorea schimbarea, înlăturarea comunismului, revenirea la democrație.

„Cu toate acestea, au apărut imediat fel de fel de speculații despre un așa-zis complot, despre o așa-zisă lovitură de stat. Demonstrațiile de la Timișoara, urmate de altele din mai multe centre urbane, pot fi considerate complot sau lovitură de stat? Fuga cu elicopterul din 22 decembrie 1989 a cuplului dictatorial din cauza protestelor mulțimii se înscrie în logica unui complot sau a unei lovituri de stat? Toate aceste speculații, considerăm noi, sunt jigniri la adresa poporului român, a capacității sale de afirmare a unei opțiuni. Din nefericire, idealurile ulterioare ale Revoluției române au fost trădate aproape toate pe diverse paliere, astfel încât speranțele cetățenilor s-au năruit una câte una. Pentru toate acestea nu Revoluția este de vină, ci aceia care au preluat puterea și au permis un lung șir de fărădelegi, mai ales în economie„, a spus reprezentantul grupului parlamentar al minorităților naționale.

Citeşte şi: Scrisoare EMOŢIONANTĂ a văduvei unui EROU ardelean de la Revoluţia din 1989 către POLITICIENI

„În Biroul Permanent s-a stabilit programul pentru luni şi marţi. La ora 13.00 va fi BP al Senatului, la 14.00 vor fi Birouri Permanente reunite, în vederea convocării unui plen comun pentru ora 16.00. La ora 17.00, luni, programul va continua în fiecare Cameră, cu programul legislativ pană la epuizarea tuturor proiectelor, în ideea sa nu se intre în anul urmator cu proiecte restante sau cu proiecte pentru care exista pericolul sa fie adoptate tacit. Şedinţa solemnă va marca împlinirea a 26 de ani de la Revoluţia din 1989”, a delcarat Ioan Chelaru, după şedinţa Biroului Permanent al Seantului.

Tot el preciza că, de la ora 17,00, programul legislativ va continua în fiecare Cameră, până la epuizarea tuturor proiectelor, astfel încât să nu rămână restanțe în anul următor sau să fie adoptate tacit.

Parlamentarii intră în vacanţă parlamentară săptămâna viitoare, miercuri fiind ultima zi în care cele două Camere mai au activitate.