A TREIA SUSPENDARE a lui Băsescu, demarată în Parlament. Tăriceanu a prezentat cererea. PC şi PLR o susţin

Călin Popescu Tăriceanu a demarat a treia suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Tăriceanu s-a întâlnit, luni, cu liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre iniţierea procedurii de suspendare a preşedintelui.

‘Le-am prezentat colegilor grupurilor liberal-conservatoare cererea de suspendare, a fost supusă la vot şi în unanimitate au subscris acestui punct de vedere’, a spus Tăriceanu la finalul şedinţei parlamentarilor PC şi PLR.

Fostul premier a adăugat că a propus un calendar de suspendare care poate fi modificat, iar propunerea sa va fi analizată de toate grupurile care susţin suspendarea pentru a fi în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Preşedintele Senatului a mai precizat că încă nu a primit un răspuns de la premierul Victor Ponta cu privire la propunerea de suspendare, iar despre UDMR, care nu susţine suspendarea preşedintelui, a spus că ‘este dreptul ei’.

În cererea de suspendare, Tăriceanu formulează trei capete de acuzare la adresa şefului statului.

În cererea de suspendare, propusă de Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu este acuzat că a făcut campanie pentru PMP şi că a transformat Preşedinţia în sediul de campanie al partidului condus de Elena Udrea.

„Președintele s-a implicat concret în acţiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică, și al Partidului Mișcarea Populară”, este primul cap de acuzare formulat de Tăriceanu.

„Împrejurarea de a fi semnat primul pe lista de susținători a candidatului PMP la alegerile prezidențiale, Cristian Diaconescu, și de fi făcut o adevărată campanie publicitară legată de acest gest politico-propagandistic este un partizanat politic flagrant, departe de a putea fi încadrat în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor.

A doua zi, după alegerea de către PMP a unui nou candidat al partidului la președinția României în persoana Elenei Udrea, Președintele României a invitat o delegație a acestui partid la sediul Administrației Prezidențiale. Declarațiile publice făcute presei de participanți la întâlnirea de la Cotroceni au făcut dovada unei implicări partizane fățișe și semnificative a Președintelui României în campania electorală de promovare a candidatului PMP, Elena Udrea. Președintele României nu numai că a transformat sediul și logistica Administrației prezidențiale într-un sediu de campanie electorală pentru un partid politic, dar s-a implicat activ și public de la înălțimea funcției și a folosit influența instituției prezidențiale în mod partizan.

Simultan, Traian Băsescu a pornit din calitatea sa de Președinte al României un adevărat asalt mediatic cu conotații profund negative la adresa adversarilor candidatului PMP, Elena Udrea, cu scopul vădit de a o sprijini să acceadă în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Nici această acțiune pro-activă și militantă nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea constituind o gravă încălcare a Constituției”, se mai precizează în document.

Al doilea cap de acuzare îl constituie „intervenţia” lui Băsescu la preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în problema nominalizării comisarului european.

„Nici această acțiune a Președintelui nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea fiind un nou caz de încălcare gravă a Constituției, prin depășirea evidentă a atribuțiilor Președintelui României.
Criticile formulate ulterior de Guvern, prin intermediul Primului Ministru, la adresa intervenției Președintelui României pe lângă Președintele Comisiei Europene pe tema portofoliului ce revine României, constituie un argument suplimentar că Președintele României nu numai că nu a avut mandat din partea Guvernului, dar și-a depășit atribuțiile și a acționat în afara legislației în vigoare„, prevede documentul.

Al treilea cap de acuzare se referă la faptul că „președintele României, Traian Băsescu, a promovat raporturi instituționale în forme necivilizate cu participanții la viața publică.„

„Perseverenţa domnului Traian Băsescu în a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine IREMEDIABILĂ a acestuia, însăși repetarea unor fapte de natura celor pentru care Președintele a fost suspendat anterior, conferă caracterul de gravitate cerut de Constituție și Curte”, se arată în cerere.

„Cu argumentația de mai sus, noi, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, considerăm că se impune suspendarea Președintelui României și convocarea Referendumului popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunța în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord sau nu cu demiterea Președintelui României”, se mai arată în document.

Pe lângă întâlnirea lui Tăriceanu cu liderii de grup de la Senat se va organiza cât se poate de repede şi o întâlnire similară şi cu liderii de la Camera Deputaţilor.

Întrebat dacă s-a consultat şi cu preşedintele PSD în legătură cu suspendarea, Tăriceanu a răspuns: „Mă consult periodic cu premierul, dar am reţinut declaraţia conform căreia nu crede că parlamentarii PSD vor avea vreo reţinere în a semna cererea de suspendare„.

Preşedintele Senatului a reiterat faptul că nu-şi doreşte funcţia de preşedinte interimar al României în cazul în care Traian Băsescu va fi suspendat şi ulterior demis. „Subliniez că, în cazul în care se va aproba cererea de suspendare şi se va pune problema desemnării unui preşedinte interimar, întrucât sunt angrenat în campania electorală, nu voi accepta funcţia de preşedinte interimar„, a spus Tăriceanu adăugând ca va renunţa în favoarea preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Tăriceanu a reluat liniile directoare pe care bazează cererea de suspendare. „În primul rând, este atitudinea preşedintelui ce excede cadrul Constituţiei prin susţinerea făţişă a unui partid în campania electorală. În al doilea rând, sunt lucruri de notorietate, precum declaraţia Parlamentului adoptată în luna iunie datorită gravelor atingeri aduse prestigiului prezidenţiale din cauza scandalului în care ste implicate fratele preşedintelui”, a spus preşedintele PLR.

Acesta susţine că o demitere a lui Traina Băsescu la finele mandatului are şi o încărcătură simbolică. „Într-un fel, acum ducem la capăt un lucru început şi neterminat pentru că voinţa covârşitoare a cetăţenilor la referendumul din 2012 a fost înfrântă printr-un act juridic„, a argumentat preşedintele Senatului.

El a respins argumentul potrivit căruia conflictul din Ucraina face inoportună suspendarea preşedintelui, în contextul în care acesta coordonează politica externă a României şi este comandantul suprem al forţelor armate. Tăriceanu susţine că suspendarea este o obligaţie în condiţiile în care preşedintele încalcă în mod constant Constituţia. „Nu văd în asta un argumente pentru care legea să fie pusă în paranteze. Nu trebuie să nesocotim legea pentru că este un conflict în Ucraina. Arhitectura constituţională permite funcţionarea statului şi cu un preşedinte suspendat„, susţine Tăriceanu.

Anterior, Călin Popescu Tăriceanu a explicat că preşedintele a încălcat Constituţia când s-a întâlnit cu Elena Udrea şi cu lideri ai PMP la Cotroceni pentru susţinerea în campania electorală.

De asemenea, Tăriceanu îl acuză pe Băsescu că a încălcat Constituţia atunci când a intervenit în procesul de negociere legat de postul de comisar european care va aparţine României.

Întrebat dacă are semnale potrivit cărora există voinţă politică pentru suspendarea şefului statului, Tăriceanu a spus: „Nu am feed-back”.

Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.

„Mi se pare un lucru extrem de serios şi important. Evident că îl vom discuta în cadrul grupurilor parlamentare şi la PSD. Dar ca să ne stabilim poziţia tactică, pentru că strategic vreau să vă spun un lucru foarte clar: evident că şi eu şi cred că şi cei mai mulţi nu doar din cei din PSD, cei mai mulţi din cei 7,4 milioane de români consideră că orice zi mai puţin în care Traian Băsescu rămâne preşedinte înseamnă un rău mai puţin pentru România şi înseamnă mai multă dreptate”, a precizat Ponta.

Tăriceanu a propus, vineri, iniţierea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui Băsescu, el avansând şi un calendar, vizând suspendare în preajma datei de 23 septembrie şi referendum de demitere în 2 noiembrie, ziua primului tur al prezidenţialelor.

Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie „şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are „capacitate uriaşă de revitalizare”.

Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. „Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.