1 MAI 2014, ZIUA MUNCII 2014: Iniţial, aceasta era un prilej de comemorare, fiind marcată prin manifestaţii muncitoreşti. Dar pe măsură ce conflictul dintre muncă şi capital s-a atenuat, şi-a schimbat semnificaţia, devenind o sărbătoare a muncii în majoritatea ţărilor lumii. Sub presiunea sindicatelor, statele lumii au decis ca această zi să fie liberă.
În zilele noastre, munca este, încă, în grea suferinţă. Criza economică din 2009 – 2013, comparabilă cu cea din perioada 1929 – 1933, care a precedat Cel de Al Doilea Război Mondial, a lăsat urme adânci. 25,92 mili-oane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, respectiv 10,9% din populaţia activă sunt şomeri înregistraţi. La aceştia se adaugă alte milioane de şomeri neconsemnaţi în evidenţele oficiale.
1 MAI 2014, ZIUA MUNCII 2014: Criza economică şi politicile de creştere a fiscalităţii promovate de numeroase guverne, ca răspuns la recesiune (în UE, media fiscalităţii aferente muncii este de 40%), au provocat o evoluţie explozivă a muncii „la negru” şi „gri”. Ultimul raport al Co-misiei Europene, dedicat acestei teme, arată că 11% din lucrătorii comunitari primesc salarii neevidenţiate în scriptele angajatorilor şi neimpozitate. Dimensiunea fenomenului a obligat organismul european să recunoască faptul că munca nedeclarată a devenit o problemă gravă.
Conform statisticii oficiale, numărul de lucrători la negru din România a variat între 1,8 şi 2 milioane, în ultimii ani. În schimb, dimensiunile muncii gri nu au fost determinate. Ar putea fi 100.000 sau 1 milion de lucrători.
1 MAI 2014, ZIUA MUNCII 2014: Ţara noastră se numără printre statele comunitare cu cel mai înalt nivel de impozitare a muncii, peste 44%. În plus, din veniturile nete obţinute se plătesc direct sau indirect peste 300 de taxe şi impozite.
În intervalul dintre trimestrul I 2008 şi trimestrul IV 2013, ponderea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, în totalul cheltuielilor gospodăriilor românilor, a crescut de la 15,9% la 16,3%. În cazul celor ce trăiesc din salariu (care nu au şi venituri în natură, obţinute din propria gospodărie), ponderea dărilor este cu mult mai mare, depăşind 22%.
Criza economică şi fiscalitatea crescută au afectat calitatea locurilor de muncă. Un sondaj realizat la nivelul UE arată că 57% dintre lucrătorii comunitari (55% dintre cei români) consideră că, în ultimii cinci ani, condiţiile de muncă s-au înrăutăţit. 43% dintre europeni (64% dintre români) susţin că muncesc în condiţii proaste.
Odinioară, munca şi capitalul erau pe poziţii adverse. Astăzi, ele au ajuns de aceeaşi parte a baricadei, în opoziţie cu statul şi politicul. În ciuda faptului că agenţii economici şi populaţia plătesc tot mai multe taxe, instituţiile statale şi politice sunt generatoare de un număr tot mai mare de crize: a datoriilor suverane, a sănătăţii, a învăţământului, a sistemului de pensii şi de protecţie socială, a securităţii personale. Numeroase structuri statale şi largi categorii de politicieni au încetat să mai fie în slujba populaţiei, a societăţii civile, ducând o existenţă parazitară, bazată pe abuz şi corupţie.
1 MAI 2014, ZIUA MUNCII 2014: Un recent sondaj Eurobarometru arată că 76% dintre europeni (93% dintre români) cred că fenomenul corupţiei este larg răspândit în ţara lor, iar 56% cred că nivelul corupţiei a crescut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8%) afirmă că a fost martorul unui fenomen de corupţie în ultimul an. 4% dintre cetăţenii europeni susţin că li s-a cerut, în mod explicit, să dea mită în ultimul an. În cazul românilor, procentul este de 25%.
Parazitismul de stat şi de par-tid tot mai feroce este cel ce obligă mediul de afaceri şi populaţia să reacţioneze, căutându-şi salvarea în economia subterană, în evaziunea fiscală şi munca la negru. Mult mai grav e faptul că munca alunecă tot mai jos în ierarhia valorilor sociale.
Revenind la întrebarea din debutul articolului, nu trebuie să ne mai mire faptul că prea puţini sunt cei ce îşi amintesc de Ziua Internaţională a Muncii şi de semnificaţia ei.
Sindicatele par să fi uitat de ea. Pe site-urile Confederaţiei Sindicatelor Europene (ETUC) şi confederaţiilor sindicale din România nu apare niciun comu-nicat referitor la această sărbătoare. În schimb, ETUC şi Cartel „Alfa” au mesaje legate de alegerile europarlamentare, de parcă liderii lor ar fi în campanie.
Cea mai marte surpriză vine din partea Organizaţiei Interna-ţionale a Muncii. Parcă lovită de amnezie, nu a transmis nici măcar un mesaj lucrătorilor din întreaga lume, de 1 Mai.