13 judeţe nu au publicat în SEAP nicio achiziţie de servicii de deszăpezire pentru iarna 2011-2012

Consiliile judeţene respective sunt ale judeţelor Argeş, Braşov, Caraş-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Neamţ, Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vaslui, scrie Agerpres.

„Din toate judeţele ţării, 13 nu apar în SEAP ca având un contract de deszăpezire în derulare. Mai precis, nu există niciun anunţ de atribuire cu privire la aceste 13 judeţe”, a precizat Trăilă, într-o conferinţă de presă.

Ea a explicat că e posibil ca aceste CJ să nu fi transmis anunţuri de atribuire care arată că eventuale contracte de deszăpezire să fi fost încheiate, scrie Agerpres.

O altă posibilă explicaţie ar fi că efectiv cele 13 consilii judeţene nu au încheiat niciun contract de deszăpezire, a susţinut Trăilă.

Alte articole

Grupul bancar olandez ING iese la achiziții de bănci rivale în mai multe țări europene

REZULTATE ALEGERI 2024: Cum s-au împărţit mandatele de primari şi locurile în Consiliile locale şi judeţene, FOTOGRAFIA momentului

A treia ipoteză luată în calcul este ca alte entităţi de la nivel judeţean să desfăşoare servicii de deszăpezire.

Referitor la deszăpezire, ANRMAP a constatat că multe dintre autorităţile contractante au iniţiat proceduri de achiziţii foarte târziu, în noiembrie 2011, urmărind în mod deliberat să li se blocheze procedura pentru a putea apoi să invoce situaţia de urgenţă şi să încheie contracte prin negociere directă, cu anumite firme, când sunt căderi masive de zăpadă.

„Au fost foarte multe proceduri iniţiate la 1 noiembrie 2011. Am avut noroc poate iarna asta că a venit un pic mai târziu, dar a venit extrem de dificil. Acele entităţi contractante care iniţiază într-o astfel de perioadă urmăresc un singur lucru: ca acele proceduri să se blocheze fie prin contestaţii, fie să invoce că ANRMAP nu le-a verificat documentaţia în termenul prevăzut de lege şi să se ajungă la negocieri fără publicare”, a spus Cristina Trăilă.

Ea a dat exemplul CJ Vrancea, care a aplicat o primă procedură de achiziţii pentru servicii de deszăpezire abia în 29 noiembrie 2011, încheind un contract de peste 2,6 milioane de lei cu firma Sotirex Adjud.

Apoi, în cazul ninsorilor masive, CJ Vrancea a încheiat contracte cu alte firme, prin negociere directă, fără publicarea procedurii în SEAP, iar ANRMAP verifică în prezent aceste cazuri.

„Atât timp cât tu ai încheiat un contract în noiembrie 2011 cu o anumită firmă pentru prestarea serviciilor de deszăpezire, nu ai niciun motiv să închei cu o altă companie, printr-o procedură netransparentă, contracte, chiar dacă – să spunem – ar fi avut nevoie de utilaje şi materiale suplimentare. Putea apela la aceeaşi firmă cu care a încheiat iniţial contracte”, a afirmat şefa ANRMAP.

De asemenea, 9 autorităţi contractante au încheiat târziu contracte de deszăpezire, prin negociere directă cu anumite firme, invocând situaţia excepţională.

În Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Sector 6 a încheiat trei contracte legate de deszăpezire, prin negociere directă, fără anunţ de participare, în luna februarie 2012, de circa 1,3 milioane de lei în total.

De asemenea, ADP Sector 2 a încheiat, prin negociere, trei acte adiţionale la contracte anterioare, cu două firme. Actele adiţionale sunt încheiate în decembrie 2011, la nişte contracte iniţiale de servicii de pază. Pentru două dintre aceste acte adiţionale ANRMAP a oferit valoarea serviciilor: circa 2,9 milioane de lei, în total.

Alte autorităţi care au apelat la achiziţii publice pentru deszăpezire, fără licitaţie publică, sunt: CJ Arad – cinci contracte atribuite în octombrie 2011, Călăraşi – trei contracte din noiembrie 2011, Harghita – trei contracte din noiembrie, decembrie 2011 şi ianuarie 2012, Maramureş – patru contracte din noiembrie, decembrie 2011 şi ianuarie 2012.

În perioada următoare, ANRMAP va verifica cu prioritate şi documentaţiile postate în SEAP pentru lucrări şi alte servicii privind prevenirea inundaţiilor.

„Atrag atenţia asupra unui lucru: vom verifica cu prioritate toate acele documentaţii care sunt deja postate în SEAP şi sunt 54 ale companiilor de apă, ale administraţiilor bazinale şi ale autorităţilor locale referitoare la reamenajarea de diguri, podeţe, albii de râuri. Nu vom avea niciun motiv să invoce circumstanţe imprevizibile şi să încheie astfel de contracte în perioada următoare”, a spus Cristina Trăilă.

Dintre aceste 54 de proceduri de achiziţii, 34 sunt pe fonduri europene.

În context, Trăilă a invitat companiile de apă şi canalizare implicate în aceste achiziţii la discuţii cu experţii ANRMAP, pentru a preîntâmpina eventuale probleme în desfăşurarea procedurilor.