„În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o „cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare””, preciza CCR, într-un comunicat de presă.
Curtea Constituţională mai spunea că a fost stabilit termenul de 16 octombrie până la care părţile aflate în conflict îşi pot exprima, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.
„Termenul pentru şedinţa de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992: ” (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere””, mai spune CCR.
Sesizarea Guvernului vizează constituirea completurilor de judecată, conform modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, şi a avut loc în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă, iar în 8 octombrie a avut primul termen al apelului în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. Următorul termen a fost stabilit în 5 noiembrie.