2022 – anul crizelor, foametei şi pandemiei. Războiul bate şi el la uşă, top 10 ameninţări pentru omenire

Pe listă nu apar potențialele crize legate de statutul Taiwanului sau de armele nucleare ale Coreei de Nord, care ar putea fi catastrofale, dar în specialiştilor de la Atlantic Council este puțin probabil ca aceste chestiuni care fierb de mai multă vreme să ajungă să explodeze în 2022.

Riscuri de top în 2022:

1. Lipsa vaccinării împotriva COVID-19 în țările în curs de dezvoltare declanșează noi variante care sunt potențial mai contagioase și mai letale

În Africa, de exemplu, doar 12% din populație primise cel puțin o doză în decembrie. În ritmul actual, populațiile africane nu vor fi vaccinate în mare parte până în 2023 sau mai târziu, ceea ce probabil va duce la o creștere economică mai scăzută și la instabilitate politică. Pe lângă reflectarea rușinoasă asupra valorilor umanitare ale Occidentului, numărul mare de persoane nevaccinate s-ar putea dovedi foarte periculoasă pentru cetățenii occidentali. Varianta Delta, detectată pentru prima dată în India și mult mai contagioasă decât tulpinile anterioare, s-a răspândit rapid în întreaga lume, copleșind spitalele din țările bogate și încălcând chiar apărarea celor deja vaccinați. Varianta Omicron, care a fost identificată pentru prima dată în sudul Africii, acum pare mult mai contagioasă decât Delta, deși severitatea ei nu a fost încă pe deplin determinată. Cu cât o mare parte a populației globale rămâne nevaccinată, cu atât este mai mare șansa de mutații ale virusului.

Alte articole

Lidia Fecioru, previziuni sumbre pentru 2022. „Nu văd foarte bine treaba asta, mai ales în România!”

Previziunile sumbre pentru 2022, scrise cu zeci de ani în urmă, au început să se adeverească: ”Războaiele care vor veni!”

2. Rusia atacă Ucraina

Invazia militară rusă pe scară largă pentru a prelua controlul Ucrainei și/sau a pune în aplicare un guvern prietenos cu Rusia arîncerca să prevină aderarea Kievului la NATO. În plus, Vladimir Putin a spus deunăzi că Ucraina nu este o națiune adevărată și că „rușii și ucrainenii erau un singur popor – un singur întreg”.

3. Pe măsură ce China atinge apogeul, economia ei se clatină, provocând perturbări globale

Cu toată teama de o China în ascensiune, slăbiciunea ei poate reprezenta cel mai mare risc. Represiunea președintelui Xi Jinping, mai întâi asupra sectorului tehnologic și acum asupra sectorului imobiliar, care reprezintă aproximativ 29% din economia chineză, evidențiază fragilitatea sistemului economic al țării.

4. Afganistanul se prăbușește, iar Statele Unite nu pot scăpa de consecințele sale

Afganistanul se confruntă cu o criză umanitară fără precedent, iar posibilul colaps al statului se profilează în 2022. Potrivit Programului Alimentar Mondial (WFP) al Națiunilor Unite, 23 de milioane de afgani se confruntau cu foamete iminentă înainte de a începe iarna, care se estimează că va fi severă. Este dificil pentru Banca Mondială și pentru alte agenții de dezvoltare să ajute în mod direct afganii din cauza sistemului haotic de plăți al țării și a interdicțiilor internaționale de a ajuta talibanii. Organizația Națiunilor Unite avertizează că sistemul bancar din Afganistan ar putea fi aproape de colaps, punând în pericol eforturile de ajutor umanitar.

Economia afgană (cu excepția comerțului cu droguri) este în impas, după ce retragerea SUA a tăiat o finanţare de aproximativ 8,5 miliarde de dolari pe an (40% din produsul intern brut al țării), iar Fondul Monetar Internațional a înghețat aproximativ 9 miliarde de dolari în active străine. Talibanii se confruntă cu grupuri jihadiste rivale, cum ar fi Statul Islamic, crescând riscurile unei activități teroriste crescute în întreaga lume, inclusiv posibile atacuri în 2022 împotriva intereselor SUA, precum și ale Rusiei și Chinei. Potrivit Organizației Națiunilor Unite , există acum cel puțin 2,6 milioane de refugiați afgani — majoritatea în Iran și Pakistan — și alte 3,5 milioane de persoane strămutate în interior, iar înrăutățirea situației din țară ar putea propulsa mai mulți refugiați în Europa.

5. Țările în curs de dezvoltare suferă probleme economice mai grave și o erupție de instabilitate politică

A doua cea mai mare victimă a COVID-19 – după cele peste cinci milioane de persoane care au murit din cauza acesteia – este clasa de mijloc globală. Pew Research Center estimează că recesiunea provocată de pandemie a lăsat 131 de milioane de oameni în sărăcie. Chiar și cei care au reușit să se agațe de clasa de mijloc în țările în curs de dezvoltare sunt pe cale să se confrunte cu o nesiguranță economică în spirală din cauza efectelor politice și economice ale pandemiei, care vor continua să se extindă pentru o perioadă de timp în multe dintre aceste țări.

India, care a pierdut 32% din clasele sale mijlocii și mijlocii superioare combinate, ar putea încheia 2021 cu un produs intern brut cu 5,2% mai mic decât ar fi fost fără pandemie. Creșterea inflației în Statele Unite și Europa amenință să destabilizaze în 2022 și mai mult economiile din lumea în curs de dezvoltare, într-un moment în care trebuie să recupereze creșterea pierdută.

Citește și Horoscop 2022. Câţi bani poţi să câştigi anul viitor în funcţie de zodie. Zodia care se va scălda în noroc din ianuarie

6. Petrolul depășește 100 de dolari pe baril

Prezicerea ciclurilor de boom/depreciere pe piața petrolului este întotdeauna periculoasă. Există previziuni contradictorii, Agenția pentru Informații Energetice din SUA prevedea o scădere de la un preț de 84 de dolari pe barilul de țiței Brent în toamnă şi prevede 66 de dolari pe baril pentru anul viitor, în timp ce mulți analiști din sectorul privat și fondurile speculative pariază pe o creștere prelungită a prețurilor. Cauzele apropiate ale creșterii actuale a prețurilor sunt creșterea cererii în 2021 după o scădere determinată de pandemie, creșterile limitate ale producției de către Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și efectele mai multor ani de scădere a investițiilor în petrol și gaze.

7. Lumea nu reușește să își îndeplinească obiectivele climatice convenite la summit-ul de la Glasgow

Emisiile globale de carbon au crescut cu 60% de când a fost semnat Protocolul de la Kyoto în 1997, iar acordul privind schimbările climatice de la cea de-a douăzeci și șasea Conferință a părților a ONU (COP26) de anul acesta, de la Glasgow, nu atenuează preocupările legate de riscurile climatice accelerate sau de probabilitatea de a atinge obiectivul de a reduce creșterea temperaturii medii la mai puțin de 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

8. Insecuritatea alimentară se agravează, propulsată de COVID-19, schimbările climatice și conflicte

Combinația pandemie, vreme extremă și conflicte violente alimentează insecuritatea alimentară. Încă cincisprezece milioane de oameni sunt acum expuși riscului de foame față de înainte de începerea pandemiei în 2019, potrivit Programului Alimentar Mondial. În noiembrie, PAM a avertizat că patruzeci și cinci de milioane de oameni sunt în pragul foametei în patruzeci și trei de țări, costurile mai mari ale alimentelor și transportului punând în tensiune bugetele familiilor și organizațiilor de ajutor deopotrivă. Unul dintre principalii factori ai creșterii din acest an a fost catastrofa umanitară din Afganistan, ţară care acum găzduiește cea mai gravă criză alimentară din lume.

Citește și Emilian Imbri trage un important semnal de alarmă pentru începutul lui 2022: „România are nevaccinată 60% din populația vulnerabilă. Nu va fi bine deloc”

9. Eforturile occidentale de a reînvia acordul nuclear cu Iranul eșuează

Guvernul iranian a cerut tot mai mult Statelor Unite să reducă sancțiunile și să ofere asigurări înainte ca Teheranul să accepte un nou acord de limitare a programului său nuclear, chiar dacă regimul își intensifică eforturile de îmbogățire nucleară.

Atacurile cibernetice israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene – și răspunsul Iranului la aceste activități – se intensifică. Presiunea Congresului se concentrează asupra președintelui Joe Biden pentru a impune sancțiuni mai dure Iranului și pentru a lua măsuri împotriva activităților iraniene care încalcă sancțiunile, cum ar fi vânzările de petrol către China. Nu poate fi exclusă acțiunea militară împotriva programului nuclear al Iranului de către Statele Unite sau Israel. Între timp, Iranul are capacitatea de a conduce atacuri cu drone și rachete împotriva instalațiilor petroliere din Golf și a bazelor militare americane – și de a folosi Hezbollah sau alte surogate pentru a se angaja într-un război în umbră cu Israelul. Dacă tensiunile se adâncesc, există întotdeauna șansa ca anumite calcule greșite sau ciocniri accidentale să ducă la o confruntare militară majoră cu Iranul.

10. Democrația americană se deteriorează în continuare

Raportul Freedom House pentru anul 2021, care a documentat o retragere democratică la nivel mondial, a evidențiat un declin de 11 puncte în scorul de libertate pentru Statele Unite în ultimul deceniu – plasând țara printre cele aproximativ 25 de națiuni cu cele mai mari scăderi în această perioadă.

Organizația a citat, între altele, atacul din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA, care a încercat să răstoarne alegerile prezidențiale din 2020 pe baza afirmațiilor de fraudă electorală.