Preşedintele CNAS a explicat că va exista o listă a diagnosticelor care se vor face în spital, fapt care până acum nu exista, decât la nivel de caz, potrivit Agerpres.
„Contractul-cadru şi normele metodologice au fost discutate cu organizaţiile profesionale şi asociaţiile de pacienţi şi am reuşit să ajungem la o formă care să răspundă necesităţilor populaţiei pentru momentul acesta. Concret, vom muta centrul de greutate de la serviciile spitaliceşti în ambulatoriu, încurajând asistenţa medicală primară de specialitate şi paraclinică. Astfel, cazurile care se rezolvau până acum în spitalizare continuă să se poată rezolva în ambulatoriu. În acest sens, s-a creat spaţiul bugetar necesar astfel încât pacienţii să aibă posibilitatea să se investigheze în ambulatoriu şi medicii să poată monitoriza aceste cazuri în ambulatoriu„, a explicat Gheorghe Radu Ţibichi.
El a subliniat că există un buget suficient pentru a se susţine acest pachet de servicii, iar dacă pe parcursul anului se va simţi nevoia de a suplimenta unul dintre serviciile medicale, se va face.
„Ideea nu este nouă, se lucrează de un an, a fost o reticenţă pentru că erau bolile, dar nu exista partea de decontare (…). Noutatea este managementul de caz stabilit de medicul de familie. Sunt cinci boli cronice care vor fi monitorizate de asistenţa medicală primară, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala cronică de rinichi, BPOC, astmul bronşic, care au incidenţa cea mai mare şi vor avea o componentă importantă în pachetul de servicii în asistenţa primară. Vom vedea în ce măsură, odată cu crearea dosarului electronic de sănătate, medicii să poată accesa datele pacienţilor, fiind interconectaţi la acest dosar electronic şi a manageria aceste cazuri pentru ca ele să fie monitorizate în ambulatoriu şi să nu ajungă în spital„, a adăugat Ţibichi.
De la 1 iunie, medicii de familie vor şti dacă un pacient poate sau nu să fie tratat în ambulatoriu.
CITEŞTE ŞI: Arafat: Unităţile de Primiri Urgenţe vor raporta situaţia zilnic pe internet